CuprinsCaută

Paștele

Paștele, sărbătoare fundamentală a lumii creștine, a fost și este celebrată de Familia Regală a României după obiceiurile și tradițiile naționale. Toți regii și reginele noastre au petrecut, generație după generație, zilele de Paști în sânul familiei, înconjurați de personalul Casei Majestății Sale.

Sfânta sărbătoare a Paștelui a fost, încă de la venirea în țară a Principelui Suveran Carol I, considerată de Familia Domnitoare drept sărbătoarea cea mai importantă a anului. În toate generațiile regale, de la Carol și până astăzi, noaptea de Înviere, ca și zilele Paștelui și, ulterior, sfânta zi a Înălțării, au fost prilejuri de comuniune sufletească și de credință pentru Majestățile Lor și Altețele Lor Regale.

Eticheta Curții Domnești prevedea că în Vinerea Mare suveranul, Carol I, însoțit de Casa Civilă și de Casa Militară, asista la ceremonia oficiată la Mitropolie. Din suită mai făceau parte și reprezentanții Guvernului, ai camerelor Parlamentului, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și oficialități locale. Ceremonialul reglementa și ordinea în care se făcea înconjurarea bisericii, suveranul fiind primul alături de Mitropolitul Primat. De asemenea, participa și la Slujba de Înviere, în sâmbăta Paștelui, având parte de aceeași suită. Momentul în care Mitropolitul rostea „Hristos a înviat“ era urmat de 101 tunuri de pe Dealul Spirei. Ținuta era de „mare doliu“ în Vinerea Mare, adică frac pentru civili, „cu cravată și mănuși negre, decorațiuni și marele cruci fără lentă“, și de ceremonie în ziua de sâmbătă: frac cu cravată și mănuși albe și decorațiunile în forma reglementară.

Regele Ferdinand I și Regina Maria, apoi Regele Carol al II-lea și, în anii 1940, Regele Mihai și Regina-mamă Elena, au sărbătorit, alături de români, noaptea Învierii Mântuitorului.

Regele Carol al II lea și membrii Familiei Regale participau atât la slujba deniei, oficiată în paraclisul Patriarhiei, cât și la Slujba de Înviere, uneori la Biserica „Domnița Bălașa“, alteori la Patriarhie.

Regele Mihai evoca slujbele din noaptea Învierii, când militarii îmbrăcau ținuta de gală, iar demnitarii civili veneau îmbrăcați în frac. În afară, însă, de noaptea de Înviere, restul zilelor de Paști, la fel ca și Crăciunul, erau petrecute de Regele Mihai și de Regina-mamă Elena într un mod cât mai restrâns și mai intim, la reședința regală de la Săvârșin sau la Sinaia.

În perioada exilului, Familia Regală a României a petrecut foarte multe vacanțe în Grecia, la reședința Familiei Regale grecești de la Tatoi, unde regăseau o atmosferă apropiată de cea din România, în special în perioada Crăciunului și a Paștelui. La acea vreme, Regina Sofia a Spaniei era principesă a Greciei și arăta o mare afecțiune pentru principesele României, pe care le ducea la biserică sau le învăța colinde sau cântece.

Pentru noi, cei din România de astăzi, cea mai cunoscută sărbătoare pascală petrecută de Familia Regală în țară a fost cea din anul 1992. Un milion de bucureșteni au ieșit pe străzi ca să-l vadă pe Regele Mihai I și să-i mărturisească iubirea și respectul. Scurta ședere a suveranului a fost un triumf. Atunci, Regele Mihai și Regina Ana, însoțiți de Principesa Elena și de fiul ei, Nicolae, au sărbătorit primul Paști de după alungarea Familiei Regale din România. Au fost zile rămase gravate în istorie și în memoria afectivă a conaționalilor noștri.

În ultimele trei decenii, Familia Regală a participat la slujbele de Înviere în arhiepiscopii și episcopii istorice, cum sunt cele de la IașiClujCraiova, Timișoara, Alba Iulia sau Galați, precum și în episcopii nou-înființate, precum cele din GiurgiuDevaStockholm sau Madrid.

După 1997, ceremonialul participării Familiei Regale la slujba de Înviere a fost relativ simplu. Cu câteva minute înainte de miezul nopții, suita regală intra în catedrala unde se oficia ceremonia, iar Regele Mihai era primul care primea lumina sfântă, după care primea Regina Ana. Familia Regală împărțea apoi lumină credincioșilor prezenți și, timp de o jumătate de oră sau o oră, asista la Slujba de Înviere. De fiecare dată, Regele Mihai adresa credincioșilor formula tradițională de salut: „Hristos a înviat!“. De regulă, în prima zi de Paște, Regele și Regina erau invitați la un dejun pascal, la reședința episcopală sau arhiepiscopală.

În anul 1997, Regele Mihai și Regina Ana au sărbătorit noaptea de Înviere la Timișoara, onorând totodată pe cei căzuți în 1989, în lupta lor pentru libertate. Începând din acel an, Regele Mihai a dorit să împărtășească sărbătoarea cea mai importantă a anului de fiecare dată în altă comunitate. Astfel, Familia Regală a sărbătorit sfânta noapte a Învierii la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, la Catedrala Mitropolitană din Iași, la Catedrala Mitropolitană din Craiova, la Catedrala Mitropolitană din Cluj, la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia, la Catedrala Arhiepiscopală din Râmnicu-Vâlcea, la Catedrala Episcopală din Oradea, la Episcopia de Giurgiu și la cea din Deva.

În anumiți ani, Familia Regală a dorit să fie alături de românii care trăiesc în afara granițelor țării. În 2010, Regele Mihai și Familia Regală au fost în mijlocul românilor din Madrid, în noaptea Învierii, în anul 2011, Familia Regală s-a aflat la Londra, iar în anul 2015 la Stockholm, la Episcopia Ortodoxă Română din Nordul Europei. În anul 2012, Custodele Coroanei și Principele Radu au sărbătorit noaptea de Înviere la Marea Moartă.

În anul 2015, Custodele Coroanei și Principele Radu au sărbătorit, pentru prima oară, Paștele la Chișinău. Noaptea Învierii a fost sărbătorită la Catedrala Mitropolitană, dar și la Biserica Sfinții Petru și Pavel.

În 2018, anul Centenarului Marii Uniri, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, și Alteța Sa Regală Principele Radu vor sărbători, în mod simbolic, Paștele la Iași. Majestatea Sa și Alteța Sa Regală vor fi musafirii Înalt Preasfinției Sale Mitropolitului Teofan al Moldovei și Bucovinei. Cu o sută de ani în urmă, Regele Ferdinand și Regina Maria se aflau la Iași, în zilele de Paști ale anului 1918.

Alteța Sa Regală Principesa Maria va fi prezentă în noaptea Învierii la slujba de la Catedrala Episcopală din Giurgiu, unde va fi oaspetele Preasfinției Sale Episcopului Ambrozie.

Regele Ferdinand și Regina Maria s-au aflat la Iași, în zilele de Paști ale anului 1918

 

Regele Carol al II-lea și Principele Moștenitor Mihai, de Paști, circa 1938-1939

 

Regele Mihai și Regina-mamă Elena au sărbătorit de fiecare dată cu evlavie și mare respect zilele de Paști, în dificilul deceniu al anilor 1940

 

Regele Mihai la Putna și la București de Paști, în anul 1992

 

Familia Regală de Paști la Timișoara, în anul 1997, în fața catedralei ctitorită de Regele Mihai în anul 1947

 

Noaptea de Înviere a anului 2008, la Alba Iulia

 

Familia Regală sărbătorind Paștele în anul 2006, la Galați

 

Regele Mihai I de Paști, la Mânăstirea Galata din Iași, în anul 2009

 

Regele Mihai la Paști în anul 2009, în Catedrala Mitropolitană de la Iași, inaugurată de Regele Carol I și de Regina Elisabeta în anul 1887

 

Familia Regală de Paști 2010, în mijlocul românilor din Madrid, la recent înființata Episcopie Ortodoxă Română din Spania

 

Noaptea de Înviere a anului 2014, la Deva

 

Majestatea Sa Margareta și Principele Radu la Chișinău, de Înviere, în anul 2015

 

Familia Regală oferind lumină basarabenilor, la Catedrala Mitropolitană din Chișinău, inaugurată de Regele Mihai I și de Regina-mamă Elena după reconstrucție, în anul 1942

 

Paștele anului 2016, la Stockholm

 

Noaptea de Înviere din anul 2017, la Cluj-Napoca, în Catedrala Mitropolitană, inaugurată de Regele Carol al II-lea în anul 1933

Crăciunul

Garden Party

Porți deschise

Vizite Regale

×

Căutare