Care este sensul acestei lumi? De ce sunt atatea nedreptati si inegalitati? Familia, munca, prietenii… nu este nimic altceva in viata asta, ceva mai transcendent? Aceste tipuri de intrebari sunt cele care dau forma a ceea ce este cunoscut sub numele de depresie existentiala. Este un tip de afectiune care apare la persoane foarte chibzuite sau caracterizata, la randul sau, de o inteligenta ridicata.

Depresia are multe forme, este conditionata de infinite variabile si fiecare pacient o traieste intr-un mod particular si distinctiv. Astfel, si desi cu totii am auzit de crize existentiale, trebuie mentionat ca aceasta realitate este ceva mai complexa. O criza poate aparea ca urmare a unei experiente adverse, si atunci cand intram intr-o noua etapa a ciclului nostru de viata.

Cu toate acestea, depresia existentiala, descrisa pentru prima data in anii 1950 de catre psihiatrul Heinz Hafner , ne vorbeste despre un tip de tulburare care, desi nu este descrisa in DSM-V (Manualul de diagnostic si statistica al tulburarilor mintale), este Se intampla cu frecventa deosebita in randul populatiei cu mari talente.

Sunt acei oameni care nu par sa gaseasca un sens in viata. Sunt profiluri care patrund prea adanc in dimensiuni precum moartea, lipsa de libertate, nedreptatea sociala si acel abis in care existenta devine singuratica si te simti deconectat de tot ceea ce il inconjoara.

In aceste stari,  gandul insusi si ideile obsesive sunt cele care submineaza echilibrul pana cand slabesc tesutul emotional al persoanei .

Jean Paul-Sartre spunea ca oamenii nu stiu ce vrem si chiar si asa suntem responsabili pentru ceea ce suntem. Filosofia existentialista este intotdeauna o referinta excelenta pentru a dezvalui multe dintre acele procese mentale, reflectii si frici personale din care deriva pacientii care sufera de depresie existentiala.

Kazimierz Dabrowski, un psihiatru polonez la inceputul secolului al XX-lea , a fost unul dintre liderii care au studiat cel mai mult problemele cu care se confruntau oamenii cu abilitati inalte. Acest expert ne-a spus despre ceea ce se numeste „dezintegrare pozitiva” si ca ar explica intr-un anumit fel una dintre originile acestei afectiuni.

Problema confruntarii a ceea ce suntem cu ceea ce ne inconjoara

Kazimierz Dabrowski a stabilit ca oamenii pot trece prin 5 etape de dezvoltare personala. Cu toate acestea, o buna parte a populatiei (intre 60 si 70% conform autorului insusi) ramane in faza initiala; adica in stadiul de integrare primara. In aceasta faza, oamenii se limiteaza, incetul cu incetul, sa se adapteze la „molajul” propriei societati. Ne disciplinem, ca sa spunem asa, si integram esecurile ei, adaptandu-ne la tot ce este bun si nu atat de bun pe care ni le ofera mediul nostru.

Acum, exista oameni care sunt prinsi in al treilea nivel al teoriei lui Dabrowski. Este cea care se refera la dezintegrarea spontana. Se percepe mari discrepante intre propriile valori si ceea ce defineste societatea . Aspectul persoanei chibzuite sau foarte capabile simte excesiv greutatea nedreptatii, minciunii, materialismului…

Daca aceste dimensiuni au un impact profund asupra persoanei, ele se vor afla prin urmare in a patra faza pe care Dabrowski a numit-o dezintegrare pe mai multe niveluri . In ea, fiinta umana nu gaseste un sens vital. Incetul cu incetul, devine un simplu observator care nu apreciaza decat greselile, prostiile si un gol care mai devreme sau mai tarziu ajunge sa-l sufoce.

Cele patru dimensiuni care descriu depresia existentiala

Irvin David Yalom, profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford si psihoterapeut, este un alt expert care a studiat depresia existentiala. In cartea sa Psihoterapie existentiala  , el explica acesti patru factori care determina de obicei aceasta realitate :

• Pierderea cuiva si reflectarea asupra semnificatiei mortii . Acest lucru poate fi cu siguranta un declansator; totusi, de la sine nu ne ajuta sa diagnosticam depresia existentiala, restul elementelor trebuie date. Cu toate acestea, suferinta unei pierderi apropiate sau nu aproape determina adesea persoana cu inteligenta ridicata sa inceapa un proces de indoiala si reflectie asupra semnificatiei mortii.
• Lipsa de libertate . Acesta este un alt element de mare importanta. Este obisnuit ca acest profil sa se intrebe adesea de ce fiinta umana nu are o putere creativa mai mare, un impuls mai mare pentru creatie si implinire. Societatea insasi actioneaza intotdeauna ca un drept de veto, ca o entitate de control care ne taie aripile.
• Lipsa de sens . Aceasta este o dimensiune despre care Viktor Frankl ne-a povestit deja in cartea sa Man’s Search for Meaning . Daca fiinta umana nu gaseste sens in viata sa, apar lipsa de sens, angoasa si depresia.
• Izolarea si singuratatea . A nu te simti inteles, a percepe ca cineva vede lumea intr-un mod foarte diferit de ceilalti, provoaca izolare si un mare gol.

Ce tratament exista pentru depresia existentiala?

Terapia cognitiv-comportamentala este, fara indoiala, una dintre cele mai bune abordari pentru tratarea depresiei existentiale. Cu toate acestea, este important sa nu pierdem din vedere teoria psihiatrului Kazimierz Dabrowski . Ultima etapa a abordarii sale asupra dezvoltarii umane este integrarea pozitiva sau secundara.

Prin urmare, ar fi esential sa lucram la acea faza care urmeaza etapei dezintegrarii pe mai multe niveluri. Aspectele care o integreaza sunt urmatoarele:

• Lucrati la constientizarea noastra de sine. Clarifica-ne obiectivele, dorintele, nevoile, valorile…
• Definiti si lucrati sensul vietii noastre . Plasarea unui scop pe orizontul nostru si lucrul cu el ne da impuls, ne ajuta sa gasim motivatie, incurajare si entuziasm.

Nu in ultimul rand, este recomandat sa invatam sa folosim o autoeducatie emotionala adecvata.

Dabrowski, deja in aceasta perioada a inceputului secolului al XX-lea, a inteles ca o buna intelegere si management emotional este cheia implinirii fiintei umane. Nu numai ca ne garanteaza bunastarea, dar ne ajuta si sa evoluam in toate privintele. Sa ne gandim bine, sa nu ezitam sa cerem ajutorul unui expert in cazul in care trecem prin aceeasi situatie.