Astazi a avut loc evenimentul Business Ethics 360 organizat de Fundatia Post Privatizare – eveniment despre care am mai scris si pe care l-am recomandat. Subiectul conferintei a fost unul considerat de multi utopic, insa, din ce in ce mai mediatizat.
Mai mult, conceptul de etica in afaceri se anunta a fi un subiect la moda in 2010, un subiect care va fi dezbatut in seria de evenimente dedicate pe care o pregatesc cei de la FPP. Evenimentul a inceput la ora 9.30 cu o prima dezbatere pe tema “Etica in afaceri in pietele emergente in vremuri de criza” . Au vorbit pe rand, Peter Barta (FPP), Stephen Young si Daniela Nemoianu (KPMG). Moderatoarea discutiei a fost Andreea Rosca care a afirmat ca este un moment bun pentru a vorbi despre etica deoarece se identifica o nevoie din ce in ce mai mare pentru modalitati de a dezvolta un business sustenabil. Adoptarea unor principii etice reprezinta una din aceste modalitati.
Prezentarea lui Stephen Young a inclus si o interesanta insiruire a momentelor de disfunctionalitate a capitalismului de-a lungul istoriei, de la criza lalelelor din Olanda din 1637 pana la criza inceputului de secol, cea a dot com-urilor si cea mai recenta, care se face inca resimtita. Prin aceasta prezentare a evidentiat faptul ca bunurile materiale ale unei firme pot fi oricand supuse devalorizarii si unei eventuale crize, pe cand adevarata valoare a unei afaceri sta in bunurile intangibile, printre ele si principiile etice insusite, coduri morale sau de conduita.
Iata cateva idei si concluzii extrase din discursurile sustinute in prima parte a evenimentului:
– Clientii si partenerii sunt mai dispusi sa colaboreze/sa lucreze cu o companie atunci cand produsele/serviciile contribuie la un scop mai mare decat pur si simplu rezolvarea unei nevoi.
– Este momentul ca oamenii de afaceri sa se gandeasca la mai mult decat profit si supravituire pe termen scurt.
– Reputatia buna faciliteaza succesul.
– Cateva din exemplele date: Apple si Starbucks – valorifica mai mult atasamentul clientilor si nu vand doar produse ci ofera si creaaza experiente de consum, valori, implicare, standarde si exemple umane.
– Activele intangibile constau si in oameni si deci valoarea unei companii se reflecta si in capitalul uman, exemplu fiind companiile de consultanta sau cele care isi bazeaza activitatea pe know-how si implicarea factorului uman in prestarea activitatii.
– Succesul si depasirea crizei insemna un management bun al riscului. Riscul se ascunde in relatiile dintre o companie si clientii sai, partenerii, furnizorii, institutiile de stat etc.
– Un management bun al riscului inseamna dezvoltarea unei reputatii bune care adauga valoare.
– “Daca vreti sa treceti peste criza, gestionati riscul si etica relatiilor” a spus domnul Young in incheierea discursului sau.
– Recomandari de actiuni pentru implementarea unui sistem etic la nivelul unei companii: organizarea afacerii astfel incat sa sustina un program de dezvoltare continuu, introducerea unui cod de conduita practic si aplicabil, instruirea eficienta a angajatilor, top managementul trebuie sa dea tonul, urmarirea anumitor puncte de rascruce in procesul de angajare, oferirea mai multor canale de comunicare, impunerea respectarii codului de etica in diverse puncte critice ale activitatii (achizitii, vanzari, relatii cu clientii etc.), considerarea departamentului de RU ca partener in afacere, asigurarea consistentei in comunicare si activitate, revizuire si redefinire a obiectivelor etice.
– Etica trebuie sa fie un instrument de management al riscului dar doar cu conditia sa fie o realitate consistenta a firmei, sa faca parte din “fibra” companiei.
– S-au facut recomandari pentru cei care lucreaza in departamentele de resurse umane, privind modul etic de recrutare si analiza a potentialului de moralitate a unui candidat.
– Etica si morala trebuie sa fie vazute ca atuuri competitive.
– S-a prezentat un interesant studiu de caz: Singapore, din punct de vedere al responsabilitatii, eticii si implicarii guvernamentale.
– Antreprenoriatul trebuie sa fie o initiativa responsabila. Trebuie sa se evite afacerile de tip “hit & run” si sa se gandeasca mai mult pe termen lung.
In partea a doua a conferintei s-au prezentat instrumente etice pentru un business etic de catre Stephen Young, Tiberiu Moisa (Banca Transilvania), Magdalena Stoian (Forumul Donatorilor din Romania), Cristian Ducu (Smart Solutions & Suport). Principalele exemple de instrumente etice au fost implicarea in societate si in dezvoltarea viitorului societatii pentru o crestere sustenabila a profitului, cum este cazul Nissan (care a produs prima masina integral electrica) si implementarea unui cod de conduita, ca in cazul Bancii Transilvania.
Ca o concluzie generala a evenimentului, etica se refera atat la gandirea pe termen lung si la analiza impactului activitatii companiei asupra societatii in timp cat si la gestionarea unor relatii sanatoase cu oamenii din jurul companiei: clienti, parteneri, angajati, furnizori etc.
Se pare asadar ca anul 2009 se incheie sub semnul eticii in business deschizand drumul catre discutii mai profunde despre acest subiect in 2010. Este clar insa ca pentru a putea vorbi intr-adevar despre implementarea eticii si conduitei morale in afaceri este nevoie de multa perseverenta si proactivitate!