Presedintele chinez a reusit sa adune aproape la fel de multa putere ca Mao Zedong si sa-si faca deciziile indiscutabile in partid.
Urmeaza un sezon agitat in cadrul Partidului Comunist Chinez (PCC). In „Game of Thrones”, trei factiuni lupta pentru a prelua puterea celei mai mari formatiuni politice de pe planeta. Incertitudinea, provocarile si luptele pentru putere din culise vor marca un 2017 in care se va sti in sfarsit cine va fi mostenitorul politic – daca va fi unul – al actualului presedinte al Chinei, Xi Jinping.
Momentul de varf in care aceste lupte se vor cristaliza va fi toamna viitoare, cand are loc Congresul al XIX-lea al partidului, intalnire cheie care are loc o data la cinci ani si in care aproape 2.000 de delegati au sarcina de a numi noii reprezentanti ai principalelor organe de putere ale partidului: Comitetul permanent, format din sapte membri; Biroul Politic, 25 de ani; si Comitetul Central, din 400. Un conclav crucial in care se va desemna care clan politic preia cele mai relevante pozitii in structura Statului.
Unele dintre bataliile asteptate pana in acel moment au loc deja. Este cazul fractiunii conduse de Xi, a carei cifra a iesit intarita in aceasta saptamana de la intalnirea care timp de patru zile i-a reunit pe cei mai puternici 370 de barbati si femei din China cu usile inchise. Pe langa titlurile de presedinte, secretar general si sef al Fortelor Armate, se adauga acum si onorificiul de „nucleu” al Partidului, nominalizare care il ridica la inaltimea unor lideri istorici precum Mao Zendong sau Deng Xiaoping.
Aceasta noua banda – care il plaseaza drept lider incontestabil al tarii sale – serveste la consolidarea pozitiei sale impotriva rivalilor care, de la venirea lui Xi la putere, au suferit consecintele luptei anticoruptie pe care o conduce el insusi. Tocmai, documentul care a fost emis la sfarsitul sedintei plenare le ordona celor 88,7 milioane de militanti PCC „sa se uneasca ferm in jurul Comitetului Central, cu tovarasul Xi Jinping ca nucleu”.
Numirea va servi pentru a sustine deciziile lui Xi, dintre care unele au facut deja o adancime in randurile opozitiei. Printre acestia, campania cruda anticoruptie pe care a inceput-o presedintele si care a doborat niste „tigri mari”, cum este cazul lui Ling Jihua, un confident al fostului presedinte Hu Jintao.
Hu insusi provine dintr-o alta factiuni care lupta pentru putere, Liga Tinerilor Comunisti – cunoscuta sub numele de „tuanpai” – si condusa in prezent de prim-ministrul Li Keqiang. Daca, in mod traditional, el ar trebui sa fie cel care se ocupa de afacerile economice, rolul sau a fost secundar, Xi monopolizand rolul principal atunci cand vine vorba de luarea deciziilor privind finantele. Acea rivalitate evidenta intre cei doi, precum si caderea din gratie a lui Ling au fost un esec major pentru aceasta parte.
„Clica din Shanghai”, celalalt grup de invins, a fost, de asemenea, asediata de Xi. Condusa de fostul presedinte Jiang Zemin, acesta il are printre membrii sai pe presedintele legislativului, Zhang Dejiang, care a fost si in centrul criticilor lui Xi pentru gestionarea sa in regiunea autonoma speciala Hong Kong. Fosta colonie britanica a organizat luna trecuta alegeri legislative in care sase deputati pro-independenta au castigat un loc, fapt pe care Xi il invinovatea pe Zhang pentru ca nu a reusit sa puna capat sentimentului pro-independenta in crestere in randul populatiei din Hong Kong.
„Xi a indepartat cu succes atat grupa din Shanghai, cat si Liga Tineretului. Clanul lui Xi Jinping ar putea deveni cea mai mare factiune din partid dupa congresul de anul viitor”, a declarat pentru acest ziar profesorul de la Universitatea din Hong Kong, Willy Lam. Xi isi va folosi noua putere pentru a recruta aliati loiali factiunii sale – marea majoritate din provinciile Zhejiang si Fujian – si sa le plaseze in pozitii de incredere, explica Lam. Prin aceasta procedura, va incerca sa elimine cei mai relevanti oficiali din cadrul regimului, care au fost impusi de ultimii doi predecesori ai sai si care l-au plasat intr-o pozitie dezavantajoasa, intrucat reteaua sa de contacte nu dispune inca de functii de nivel suficient.
Conform regulii nescrise a PCC, secretarul de partid poate guverna doar doua mandate, iar la jumatatea mandatului, de obicei, anunta cine ii va fi succesorul. Cu toate acestea, intrebarea catre care toata lumea o arata acum este daca Xi va incerca sa se perpetueze la putere. In timp ce partidul a declarat ca sistemul „trebuie urmat intotdeauna si nu trebuie sa fie incalcat de nicio organizatie sau individ sub nicio circumstanta sau din orice motiv”, Lam afirma ca „Xi este Mao Zedong al secolului XXI. Nu exista factiuni politice care indraznesc sa conteste o conducere de baza.
