Uterul este un organ muscular iar singurul sau rol este acela de a gazdui o eventuala sarcina. Un uter sanatos permite implantarea ovulului fecundat, furnizarea unui aport nutritiv adecvat fatului si adaptarea dimensiunii atunci cand sarcina este avansata. Uterul este sub forma unei pere rasturnate, de aproximativ 7-8 cm, cantarind 40-80 de grame.

Anatomic, uterul este format din:

–          Col uterin: portiunea  inferioara a uterului, care vine in continuarea vaginului;

–          Istm uterin: portiunea care leaga colul uterin de uter;

–          Corp uterin format din cavitatea uterina (spatiul din interiorul uterului, captusit cu endometru), fund uterin (capatul superior al uterului) si cornuri uterine (fac legatura dintre trompele uterine si uter).

Cavitatea uterina este captusita cu mucoasa uterina, formata din trei straturi: stratul bazal (primul strat care se afla in legatura cu stratul muscular), stratul spongios (unde regasim glande cu rol secretor) si stratul superficial (de care se va prinde embrionul). Ultimele doua straturi sunt eliminate o data cu menstruatia, in cazul in care niciun embrion fecundat nu s-a atasat de peretii uterului.

Anomaliile uterului pot influenta negativ dezvoltarea fatului, si de aceea este extrem de important diagnosticarea acestora inainte de orice sarcina. Iata care sunt cele mai frecvente anomalii structurale ale uterului:

Agenezia uterina. Aceasta anomalie apare din cauza insuficientei dezvoltari ale canalelor lui Muller (raspunzatoare de formarea uterului). Afectiunea se caracterizeaza prin lipsa totala sau partiala a uterului, a trompelor uterine, a colului sau a portiunii superioare a vaginului. Boala nu afecteaza in niciun fel sanatatea fizica a femeii, ci doar psihicul acesteia, atunci cand se constientizeaza faptul ca nu poate ramane insarcinata. Aceasta afectiune permite dezvoltarea normala a ovarelor (deoarece acestea sunt separate din punct de vedere al formarii acestora de catre uter). Singura posibilitate de a deveni mama este folosirea unei mame surogat sau adoptia.

Uterul septat. Apare datorita imposibilitatii resorbtiei complete a canalelor Muller, creandu-se in acest fel doua cavitati uterine, separate printr-un sept. Septul poate fi complet (adica doua cavitati uterine distincte) sau incomplet (in cazul in care acestea comunica intre ele). In acest caz femeia poate ramane gravida, insa riscul unui avort spontan este foarte mare, deoarece embrionul se poate implanta pe septul uterin, care este foarte sarac vascularizat.

Uterul bicorn. Apare tot din cauza celor doua canale Muller, femeia avand doua hemiutere (doua jumatati de uter) cu un singur col si vagin. Hemiuterele se pot dezvolta ambele in acelasi ritm sau nu (exista posibiliatea ca unul dintre cele doua jumatati de uter sa nu aiba cavitate). Chiar daca femeia poate ramane insarcinata, si aici exista un risc crescut de avort spontan, datorat imposibilitatii hemiuterului de a se expanda in momentul in care fatul creste.

Uterul unicorn. Aceasta anomalie este foarte asemanatoare cu cea descrisa mai sus, singura diferenta este ca in acest caz se formeaza doar o jumatate de uter. Posibilitatea de a duce la termen o sarcina avand aceasta afectiune este de 60% (restul sarcinilor se incheie printr-un avort spontan).

Uter didelf. Este cea mai rara anomalie si este reprezentata de lipsa totala de acolare a canalelor Muller. In acest caz, pacienta prezinta doua hemiutere cu doua coluri uterine separate. Si in acest caz pacienta poate duce o sarcina pana la termen, insa exista 40% sanse de avort spontan.