Prince Radu

Menu Close

Category: Economie (page 1 of 2)

Francois Hollande vrea taxarea cu 70% a veniturilor mari!

Propunerea candidatului socialist la alegerile prezidentiale, Francois Hollande, de a fi taxate cu 75 la suta veniturile care depasesc un milion de euro a pus pe jar lumea fotbalului din Franta.

Frederic Thiriez, presedintele Ligii Profesioniste Franceze (LFP),spune ca “daca aceasta propunere va fi adoptata, campionatul Frantei va retrograda in a doua divizie europeana. Acest proiect de hipertaxare va fi reprezenta moartea fotbalului francez”.

El a estimat ca 120-150 de fotbalisti, un sfert din efectivul Ligue 1, ar fi afectati de propunerea facuta de Francois Hollande, altfel un fan al fotbalului, de a fi impozitate cu 75 la suta partea veniturilor care depaseste un milion de euro pe an.

“A trece de la taxe de 45 la suta la 75 la suta va fi fara precedent in Europa si cei mai buni jucatori ai nostri, aflati pe o piata internationala, vor pleca“, a adaugat Thiriez.

“Jucatorii vor pleca instantaneu din Franta”, a sustinut si ministrul sporturilor, fostul judoka David Douillet, care a catalogat masura ca fiind “absolut demagogica”.

Efectul va fi scaderea numarului de fotablisti straini

Philippe Piat, presedintele Uniunii nationale a fotbalistilor profesionisti, a avut un ton mai temperat. “Eu nu cred ca aceasta propunere va duce la exodul jucatorilor, pentru ca deja se considera ca sunt fotbalisti mai buni in strainatate. Dar va reduce numarul de jucatori straini care doresc sa evolueze in Franta”, a spus el.

Pentru Jean-Pierre Louvel, presedintele gruparii Le Havre (liga a doua) si al Uniunii cluburilor profesioniste, “descurajarea in viitor a salariilor ridicate ar priva statul de o sursa importanta de venituri, pentru ca jucatorii platesc cele mai mari impozite“. “S-a criticat foarte mult venirea lui Beckham la PSG pentru un salariu de 800.000 de euro (lunar), dar totodata ar fi fost un contribuabil exceptional”, a declarat Louvel, care a precizat ca jucatorii si cluburile platesc in total 600 de milioane de euro anual impozite si contributii sociale.

Reprezentantii fotbalului profesionist francez se plang in mod regulat ca sunt defavorizati in raport cu campionatele britanic, spaniol si german, din cauza veniturilor mai mici si impozitelor mai mari. Totusi, aceasta situatie nu a impiedicat salariile sa explodeze in ultimii ani datorita cresterii veniturilor din drepturile de televizare si aparitiei unor oameni de afaceri potenti, cum este cazul clubului PSG, cumparat anul trecut de un fond de investitii din Qatar.

Paris Saint Germain, studiu de caz

Potrivit unei anchete realizate de cotidianul “Le Parisien” si publicate la finalul lui 2011, majoritatea componentilor lotului echipei Paris Saint Germain castiga mai mult de 100.000 de euro brut pe luna, ajungandu-se la 350.000 de euro in cazul mijlocasului ofensiv argentinian Javier Pastore si la 335.000 de euro in cel al atacantului brazilian Nene.

Singurul jucator care s-a exprimat pe marginea “taxei Hollande” a fost fundasul parizian Christophe Jallet, cu un salariu lunar de 100.000 de euro, care a afirmat: “Celor care au sansa de a reusi li se trage la picioare”.

Comentariile sale, potrivit carora exista un risc de exod masiv al jucatorilor daca acestia vor avea impresia “ca muncesc pentru nimic”, au produs numeroase reactii dezaprobatoare pe Internet. “Cred ca omul asta nu a avut nevoie niciodata sa lucreze pentru a trai”, a scris un fan.

Hollande face „surprize, surprize” la televiziuni

Candidatul socialist in alegerile prezidentiale din Franta, Francois Hollande, a propus majorarea taxei pe veniturile anuale de peste un milion de euro la 75% la un post de televiziune si pare sa-i fi luat prin surprindere inclusiv pe membrii propriului partid. Actualul presedinte francez, Nicolas Sarkozy, a introdus, la venirea la putere in 2007, o prevedere legislativa care limiteaza la 50% impozitul pe venit.

“Am vazut cresterile substantiale ale salariilor sefilor companiilor ce compun indicele bursier CAC 40, la o medie de doua milioane de euro pe an. Cum poate cineva accepta asa ceva? M-am gandit si anunt acum ca pentru veniturile de peste un milion de euro pe an impozitul ar trebui sa fie de 75%, pentru ca nu este posibil sa existe un asemenea nivel al salariilor“, a spus el. Noua propunere merge chiar mai departe decat planul prezentat anterior, care viza un impozit de 45% pentru veniturile de peste 150.000 de euro.

Hollande are contracandidat „lumea financiara”

Anuntul vine dupa declaratia din ianuarie a lui Hollande ca lumea financiara este adversarul sau real si inaintea unei vizite la Londra, in cadrul careia candidatul la presedintie va incerca sa atraga voturile a circa 300.000 de francezi care locuiesc in capitala Marii Britanii. Multi dintre acestia lucreaza in sectorul financiar, noteaza cotidianul britanic.

Impresia ca masura de majorare a impozitului pe venit a fost gandita in graba este intarita de corectarea declaratiei initiale din timpul emisiunii TV, cand Hollande a spus ca taxa se va aplica veniturilor de peste un milion de euro pe luna, pentru a arata ca va fi aplicata pentru venituri de peste un milion de euro pe an.

Directorul de campanie al lui Hollande, Pierre Moscovici, a declarat ca noul prag de impozitare va afecta intre 7.000 si 30.000 de persoane, dar nu a precizat ce suma ar putea fi atrasa la finantele statului.

Exuberanta irationala de pe piata gazelor de sist se estompeaza

Boom-ul gazelor de sist din Statele Unite da semne de oboseala si saturatie, noteaza portalul Energy Report. Marile companii de petrol si gaze de peste Ocean s-au oprit din frenezia cumpararilor de terenuri destinate forajului prin fracturare hidraulica dupa resurse de hidrocarburi prinse in sisturi bituminoase.

De asemenea, multe companii revizuiesc drastic in minus valoarea contabila a concesiunilor de gaze de sist pe care le detin, ca urmare a prabusirii preturilor la gaze pe pietele internationale si a rezultatelor dezamagitoare consemnate la sondele noi forate, care in multe cazuri au dus la descoperirea de zacaminte a caror exploatare nu se justifica din punct de vedere economic.

Fenomenul ar putea dura ani in sir si pune in pericol perspectivele de crestere a productiei de hidrocarburi. Multe companii s-au imprumutat masiv in anii de boom ai gazelor de sist, 2009-2012, pentru a cumpara terenuri pentru foraj, iar acum, valoarea acestora, care a scazut in foarte multe cazuri sub pretul de achizitie, nu le permite sa le depuna ca garantii si nici sa le vanda pentru a obtine finantari pentru forarea de sonde.

Din aceasta cauza, deal-urile de vanzare-cumparare din sectorul energetic nord-american au consemnat in primul semestru din 2013 cea mai redusa valoare din 2004 incoace. Acestea au avut valoarea de 26 de miliarde de dolari, in scadere cu 52% comparativ cu intervalul similar din 2012 (54 de miliarde de dolari). Intre 2009 si 2012, valoarea totala a achizitiilor de terenuri cu zacaminte de petrol si gaze s-a ridicat la 461 de miliarde de dolari.

Isteria cumpararilor de terenuri pentru foraj a inceput in urma cu mai bine de un deceniu, odata cu perfectionarea tehnologiei de foraj prin fracturare hidraulica, care a permis majorarea dramatica a productiei de petrol si gaze din zacaminte neconventionale, inaccesibile pana atunci pentru exploatare. Goana dupa pamanturi s-a amplificat incepand cu 2004, odata cu descoperirea de noi campuri de gaze de sist in Dakota de Nord, Pennsylvania si Ohio, care i-a facut pe americani sa viseze cu ochii deschisi la independenta energetica.

Intrarea pe piata a multor companii de top straine a dus la supraproductie, pretul gazelor naturale atingand in 2012 un minim al ultimilor 10 ani, ceea ce i-a obligat pe multi jucatori sa revizuiasca masiv in scadere valoarea concesiunilor detinute. In plus, multe lucrari de explorare s-au finalizat cu esecuri, zacamintele descoperite dovedindu-se a fi prea sarace sau prea greu de exploatat pentru ca investitiile in productie sa fie rentabile.

De exemplu, Royal Dutch Shell a revizuit in scadere cu nu mai putin de 2 miliarde de dolari valoarea terenurilor sale petroliere si gazeifere din America de Nord. Compania a platit 6,7 miliarde de dolari pe acestea, din 2009 incoace. Luna trecuta, cei de la Royal Dutch Shell le-au comunicat investitorilor ca se asteapta ca lucrarile lor de explorare pentru petrol si gaze din America de Nord sa ramana pe pierdere pana cel putin anul viitor.

La randul lor, cei de la BHP Billiton au anuntat ca au revizuit in scadere valoarea concesiunilor lor de gaze de sist din statul Arkansas cu 2,8 miliarde de dolari si ca investitiile in explorare si cheltuielile de capital ale companiei vor scadea semnificativ in 2014, la circa 18 miliarde de dolari, urmand sa se reduca si dupa anul viitor.

Reevaluarea valorii terenurilor de foraj duce la o criza de finantare a activitatilor de foraj. Companiile incearca sa vanda aceste proprietati si sa utilizeze banii obtinuti pentru investitii in termimale de stocare si facilitati de procesare a gazelor naturale.

Firmele dependente de vanzarari de active pentru finantarea lucrarilor de foraj nu dispun de suficient cash pentru a-si finanta productia de petrol si gaze si nici nu mai sunt dispuse sa se imprumute in acest scop. Cele mai indatorate dintre acestea, care nu pot evita vanzarile, cum ar fi Chesapeake Energy, vor fi nevoite sa accepte preturi foarte mici de la cumparatori.

De exemplu, anul acesta doar trei tranzactii de acest tip au depasit valoarea de 1 miliard de dolari. Intr-una din ele, Chesapeake a vandut 50% din concesiunea sa petroliera din Mississippi Lime celor de la China Petrochemical Corp, pentru 1,02 miliarde de dolari.

Companiie straine care au intrat pe piata americana in ultimii ani nici nu mai au nevoie sa faca achizitii de terenuri, spun analistii, intrucat au obtinut deja ce doreau: surse de productie pe termen lung, marfuri denominate in dolari si tehnologia necesara pentru a extrage gaze de sist.

„Se vor multumi o buna perioada de timp cu ce au acum si nu vor face achizitii suplimentare decat cand vor considera ca a venit momentul potrivit”, spune Toshi Yoshida, expert in deal-uri petroliere internationale la casa de avocatura Meyer Brown.

Cum sa-ti motivezi angajatii pe timp de criza

E greu sa pastrezi echipa motivata si intacta atunci cand firma trece prin incercari, cum ar fi un concurent agresiv, o scadere a cererii sau conditii economice dificile. In aceste perioade, este esential ca echipa sa ramana unita si mobilizata.

Descopera semnele de demobilizare

Managerii stiu ca problemele cu care se confrunta firma raman rareori fara consecinte asupra moralului angajatilor. In structurile mici, este usor sa fie detectate semnele de insatisfactie profesionala – absenteismul si intarzierea la program, multiplicarea e-mail-urilor cu reclamatii, prelungirea pauzelor si cresterea numarului de apeluri telefonice intre colegi, o eficienta redusa a muncii si o comunicare deficitara cu conducerea. Pentru un manager, acestea sunt semne suficient de multe pentru a lua masuri rapide.

Comunicarea de o maniera transparenta

O firma, companie, orice loc de munca reprezinta medii propice propagarii zvonurilor. Daca un manager pastreaza doar pentru el informatiile importante, exista riscul ca la urechile angajatilor sa ajunga doar zvonuri, franturi de stiri deformate si inexacte. In aceste perioade de incertitudine este indispensabil ca managerii sa fie foarte transparenti si sinceri in oferirea de informatii la toate nivelurile, pe cale ierarhica.

Angajatilor trebuie sa li se ofere cifre exacte in legatura cu situatia firmei, de la finante, pana la previziunile de crestere. Fara a da sperante nefondate, este absolut necesar sa se incerce prezentarea situatiei intr-un mod optimist, dar sa fie expuse si eventualele motive de ingrijorare. Si aceasta pentru ca incertitudinea este sursa de demobilizare.

Fii alaturi de colaboratorii tai

Angajatii trebuie ascultati si laudati – sunt doua lucruri pe care un manager trebuie sa le faca permanent, pe timp de criza, in relatia cu personalul cu care lucreaza. Este important ca discutiile sa aiba loc cu fiecare dintre ei pentru ca oamenii se demotiveaza fiecare in felul lui, chiar daca exista o cauza comuna.

In astfel de situatii, se cere intelegere din partea managerului, o discutie asupra situatiei exacte si cautarea de solutii in comun cu angajatii. De fapt, se impune instaurarea unui climat de incredere, o cadere a barierelor, este nevoie ca fiecare colaborator sa se simta sustinut si apreciat si astfel va deveni mai productiv.

Analiza situatiei

Inertia este inamicul motivatiei. Este de preferat sa se ia o decizie proasta, decat sa nu se ia niciuna, este o greseala sa crezi ca daca nu faci nimic lucrurile se aranjeaza de la sine. Tocmai de aceea este important ca echipa sa fie mobilizata si planurile sa fie facute in comun pentru ca fiecare colaborator stapaneste cel mai bine tipul de activitate pe care o desfasoara si poate aduce solutii viabile pentru reusita planului.

Un sef ireprosabil va avea echipa alaturi

Daca exista o problema cu adevarat sensibila pe timp de criza, aceea este cea a salariului. In toate sistemele de salarizare, obiectivele care devin dificil de atins genereaza automat demotivare. In conditii de criza, cand rentabilitatea conteaza, dar si motivarea echipei, pot fi scazute salariile, dar exista riscul sa fie pierduti cei mai buni colaboratori.

Si se intra intr-un cerc vicios din care se poate iesi acordand mici compensatii, cum ar fi prime de merit, prime pentru vacanta. De asemenea, poate fi imbunatatit confortul la locul de munca sau unora dintre colaboratori li se pot lua sarcinile de serviciu care reprezinta pentru ei o sursa de stres. In concluzie, un manager care nu-si sustine echipa pierde sustinerea si increderea colaboratorilor.

Cum face statul sa se finanteze mai bine cand economia merge mai prost

Autoritatea monetara constrange bancile comerciale sa imprumute Ministerul Finantelor Publice la orice pret, cat de mic. Dobanda de politica monetara de 5,25% e mai stabila decat oricand ca urmare a unor inginerii financiare care rup corelatia de economia reala. Una dintre ele este noul regulament privind activitatea dealerilor primari de titluri de stat, cea de-a doua e “foamea de lei” – oferirea unei cantitati de lichiditate in moneda nationala sub necesarul pietei.

Pe 1 ianuarie 2013 a intrat in vigoare un nou regulament care pune in ordine activitatea dealerilor primari, cele 12 banci ce liciteaza pentru titlurile statului. Un astfel de act era necesar ca sa invete institutiile de credit sa imprumute Trezoreria Statului la orice pret, cat de mic. Cu alte cuvinte, Banca Nationala a decis, in loc sa se ocupe sa aduca dobanda la “temperatura” pietei, sa impuna bancilor o serie de conditii pentru a-si pastra privilegiul de dealer primar. De pilda, dealerii trebuie sa adjudece la licitatiile Ministerului Finantelor Publice, intr-un an, minimum 3% din titlurile emise, sa achizitioneze 2% in nume propriu si sa tranzactioneze pe piata secundara cel putin 3% din volumul acesteia. 

Dealerii vor fi evaluati pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, pentru anul calendaristic precedent, putand obtine maximum 40 de puncte pentru activitatea pe piata primara, 50 pentru cea de pe piata secundara si 10 pentru criterii calitative. La evaluare se va tine cont si de rata de acceptare a randamentelor. Adica aceia care solicita dobanzi mari, de neacceptat pentru Finante, vor fi depunctati, iar cei care pretind preturi mici vor fi premiati, putand sa intermedieze emisiuni de obligatiuni romanesti pe pietele externe.

Vom avea dealeri primari nerezidenti, ca in Polonia?

Din cate se observa, e posibil sa avem la un moment dat dealeri primari nerezidenti, pentru ca o institutie bancara care atrage depozite de pe piata romaneasca trebuie sa fie atenta sa nu intre in pierdere la operatiunile cu titluri, ca urmare a dobanzilor mici oferite de stat. Pe cand o banca nerezidenta – care are resurse atrase la 1% de pe piata vestica – vinde valuta, cursul merge in jos, se acopera printr-un contract forward de riscul valutar, plaseaza leii in titluri, unde si aici scad dobanzile la momentul achizitiei, si la urma se vede – dupa revenirea cursului si dobanzilor la nivelul initial – ca pierd dealerii secundari care nu-si dau seama de trend. Si mai sunt penalizati, fireste, si cei care finanteaza economia reala. Important e sa aiba statul bani de cheltuiala pe seama indatorarii.

Curba randamentelor, construita cu bani speculativi

Ideea de a intra bani speculativi pe termen scurt, care sa-i ofere economiei un ragaz sa se restructureze, ca mai apoi sa se poata micsora taxele pentru a se putea atrage investitii straine directe, este una valida. Dar mai mereu cand a venit in discutie Banca Nationala s-a declarat ferm impotriva fluxurilor de “hot money”.

Acum insa, BNR nu se sfieste sa stimuleze intrarea de bani speculativi pe termen lung si pe baza lor incearca sa construiasca o curba a randamentelor si chiar sa o aplatizeze. Altfel spus, autoritatea monetara incurajeaza finantarea bugetului statului indiferent cum evolueaza economia reala, pe seama unui regulament, dupa principiul 5% dobanda la noi e mai buna decat 1% la ei.

Fara sa ia in calcul ca bancile se codesc sa imprumute statul din cauza volatilitatii legislative, a modificarii permanente a cadrului fiscal, motiv pentru care e greu sa-i dai bani pe 7 sau 10 ani. Dar cum pe Banca Nationala n-o intereseaza secventa economica, ci doar finantarea bugetului, cheama la ea banii speculativi, motiv pentru care nu scrie nicaieri in regulament ca titlurile pe care le iei trebuie sa le si tii, si de aceea e punctata cel mai bine tranzactionarea obligatiunilor pe piata secundara.

Asadar, dealerii primari sunt stimulati sa participe la cat mai multe licitatii si apoi sa tranzactioneze titlurile achizitionate, pentru a obtine punctaj bun si pe piata primara, si pe cea secundara. Chit ca volatilitatii legislative i se adauga cea de pe curs si dobanzi. Iar in felul acesta va fi foarte greu de stabilit un pret pentru cei care vor sa crediteze economia reala. Chiar si in situatia in care Guvernul ar dori sa incurajeze un anumit tip de imprumut.

Concluzia e clara: dobanda de politica monetara de 5,25% e mai stabila ca oricand ca urmare a unor inginerii financiare, care rup corelatia de economia reala. Una dintre ele este acest regulament, cea de-a doua e “foamea de lei” – oferirea unei cantitati de lichiditate in moneda nationala sub necesarul pietei.

Cum a raspuns seful misiunii FMI intrebarilor Finantistilor

Cand dobanda de politica monetara se plasa la 6,25%, seful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a spus ca daca ar fi in locul BNR ar mai asteptat cateva luni inainte de a reduce dobanda de politica monetara.

Acum insa, dupa patru „taieri” ale dobanzii-cheie, pana la 5,25%, Franks declara: „Am vazut prea putine dovezi ale unor efecte negative asupra inflatiei sau a ratei de schimb, ceea ce sugereaza ca acest drum pe care merge Banca Nationala e unul prudent si ca presiunile inflationiste raman sub control”

Avand in vedere complexitatea calcularii deficitului structural si faptul ca trebuie atins tinta pana la un moment bine delimitat in timp, nu era necesar ca inainte de reintregirea salariilor sa fie luate masuri care sa vizeze imbunatatirea mediului de afaceri?

Da, sunt dificutati in calcularea deficitului structural, dar tinta de sub 3% din PIB este in conformitate cu metodologia UE nu e pe structural, e pe performanta. Si suntem convinsi ca aceasta usoara relaxare nu va afecta tinta de sub 3%. Conditiile economice din Europa sunt slabe, deci este convenabil ca Romania sa dea putin spatiu suplimentar, sa nu ajusteze atat de repede, sa permita mai putina contractie a politicilor fiscale, care ar putea duce catre crestere economica.

Despre cum se folosesc resursele, asta e o problema pe care am lasat-o in cea mai mare parte la latitudinea autoritatilor romane. Avand in vedere spatiul fiscal limitat, autoritatile puteau sa aleaga, fie sa scada contributiile sociale, fie sa umble la prioritizarea cheltuielilor. Acest guvern a decis ca revenirea la nivelul anterior al salariilor este o prioritate, ca si rambursarea contributiilor pensionarilor. Sunt niste lucruri pe care noi le-am acceptat.

Va mentineti punctul de vedere exprimat cand dobanda de politica monetara se situa la 6,25% ca o eventuala taiere de dobanda e o masura pripita?

Am avut discutii indelungate si foarte productive cu Banca Nationala pe aceasta problema pe parcursul tuturor vizitelor noastre. Cred ca am convenit cu Banca Nationala ca o astfel de usurare a politicii monetare trebuie facuta gradual, pentru a vedea ca nu cresc presiunile inflationiste. Pana acum am vazut patru reduceri ale ratei dobanzii in ultimele luni, pana la un total de 100 de puncte de baza. Si am vazut prea putine dovezi ale unor efecte negative asupra inflatiei sau a ratei de schimb, ceea ce sugereaza ca acest drum pe care merge Banca Nationala e unul prudent si ca presiunile inflationiste raman sub control.

Asa ca nu vad o diferenta mare de opinii intre noi si Banca Nationala pe acest subiect. Acum poate ca momentul in timp are fi fost diferit de cel ales de BNR, dar e o Banca Nationala independenta si motivele sunt bine fundamentate.

Din cauza faptului ca Banca Nationala si Guvernul urmaresc obiective diferite, respectiv inflatia si cresterea economica, considerati ca masurile luate de cele doua institutii ar putea fi divergente?

Nu e obligatoriu ca politicile monetare si fiscale sa fie in contradictie. Ele pot functiona impreuna, pentru a duce atat la inflatie scazuta, cat si la crestere economica stabila. Au fost momente cand aceste politici n-au lucrat impreuna. De exemplu, in perioada 2007-2008, cand Banca Nationala incerca sa reduca presiunile inflationiste, in timp ce guvernul crestea deficitul si turna mai mul combustibil pe focul inflatiei. Nu a fost o situatie durabila si sustenabila.

Acum insa ne gasim intr-o situatie in care guvernul trebuie sa-si contracteze deficitul, in timp ce banca centrala relaxeaza politica pentru a asigura un buffer. Asta inseamna politici care lucreaza impreuna pentru a duce la crestere sustenabila si inflatie scazuta. Si sunt optimist va fi cazul si pe viitor.

Ce se poate intampla pe piata de capital

O analiza XTB Romania, realizata de Claudiu Cazacu, ne ofera o imagine legata de ce se poate intampla pe piata de capital in anul care sta sa inceapa. Specialistul sustine ca anul 2014 ar putea fi marcat de o volatilitate in crestere, astfel ca indicele BET ar putea fluctua intre +15% si –30%. La finalul anului, BET ar putea fi cu 7,5% sub palierul de la inceputul lui ianuarie. Estimarea are la baza faptul ca, daca anul 2013 a fost al investitorilor, 2014 se anunta a fi anul speculatorilor, al celor care sunt pregatiti sa isi asume riscuri si sa puna in practica intrari si iesiri rapide.

Principalul factor determinat al acestor evolutii tine de contextul extern. Daca politica monetara a unor banci centrale a ieftinit finantarea pana la niveluri la care asumarea de riscuri in pietele de capital sa para foarte atractiva, aceasta tendinta se poate inversa in SUA anul viitor. Europa si Japonia vor continua insa abordarea relaxata, cu posibila aducere a dobanzii la depozite in teritoriu negativ in Europa si o majorare a programului de cumparari de active in Japonia.

Penduland intre pietele majore pentru a obtine rezultatul cel mai favorabil, si cu trepidatii impuse de anunturile in etape ale diminuarii lichiditatii injectate de Fed, investitorii vor avea parte de vremuri furtunoase.

In aceste conditii, provocarile vor fi si mai mari pe piata de la Bucuresti, care amplifica de obicei miscarile inregistrate in pietele dezvoltate. Piata de capital ar putea fi vulnerabila la unele retrageri de capital intr-un mediu global mai putin dispus la risc, si cu factori locali precum pozitia fiscala intr-un an electoral, coerenta formulei guvernamentale sau restructurarea sistemului bancar.

Astfel, este putin probabil sa fie repetata performanta din 2013, cand pietele de capital au avut un an foarte bun, indicele MSCI World al celor mai importante companii la nivel global realizand un salt de 20,6% (date la inchiderea sesiunii europene din 18 decembrie). Piata de capital din Romania a beneficiat anul acesta de atentia in crestere a investitorilor, cu un castig de vizibilitate in primavara o data cu includerea Romaniei in indicele emergent al titlurilor cu venit fix realizat de JPMorgan.

A urmat o perioada in care piata de capital romaneasca a performat mai slab decat indicele reprezentativ pentru bursa americana, S&P500. Corelatia intre BET si indicele american a redevenit buna in a doua jumatate a anului, iar titlurile romanesti au aratat forta in noiembrie, luna ofertei initiale pentru Romgaz. Piata romaneasca a reusit un avans de 22,3%* de la inceputul anului, mai bun decat indicele pietei globale, dar cu fluctuatii mai mari, ce au pus la incercare nervii investitorilor intr-o masura mai mare fata de pietele dezvoltate.

In piata de capital germana, castigul a fost de 19%*, in timp ce indicele american S&P500 a avansat cu 26,87%*. Performanta pietei de capital americane tine de rezultatele bune ale companiilor americane, semnele de insanatosire macro (somaj in scadere la 7% in noiembrie, de la 7,9% la inceputul anului, PIB in avans anualizat de 3,6% in trim. III) dar si de politica bancii centrale, care a ajutat dobanzile sa ramana coborate prin introducerea a 85 de mld. de dolari in sistemul financiar in fiecare luna.

Germania, sprijinita de o economie puternica, a fost legata totusi de performanta economica a zonei Euro, care treneaza in urma celei a SUA. Pietele din SUA si Germania ar putea avea pe parcursul anului cresteri episodice de 10% si corectii de pana la 20%, inchizand anul la -5%.

Ce prevede noul acord cu FMI si CE

Andrea Schaechter, seful miziunii Fondului Monetar International (FMI), a declarat miercuri ca institutia pe care o reprezinta si Comisia Europeana ( CE) au ajuns cu autoritatile romane la un acord preventiv pe doi ani care va totaliza patru miliarde euro. Suma urmeaza sa fie impartita egal de cele doua institutii financiare internationale, acordul stand-by sa fie discutat de boardul FMI in toamna.

“Comisia Europeana, Banca Mondiala si Fondul Monetar International au purtat discutii cu autoritatile romane, care au solicitat ca programul lor economic sa fie sustinut de un acord stand-by pe 24 de luni cu FMI si o asistenta financiara in cadrul balantei de plati de la Uniunea Europeana. La nivel tehnic misiunea a ajuns la un acord cu autoritatile asupra principalelor elemente ale programului economic. Autoritatile isi propun sa trateze acest acord ca unul preventiv. Au sugerat ca nu vor sa traga din aceste resurse financiare si accesul propus ar fi, in total, in suma de 4 miliarde euro”, a spus Schaechter.

Negociatorul-sef pentru Romania al Fondului Monetar International a spus ca programul de asistenta financiara isi propune sa asigure efectuarea platilor in economie in timp util.”Au intervenit intarzieri la plata in trecut la nivelul autoritatilor locale, la nivelul administratiei centrale, dar si la nivelul intreprinderilor de stat. In mod clar aceasta practica a creat, exact ca praful sau nisipul care intra intr-un mecanism si incetinesc rotitele acestui mecanism, toate aceste blocaje, care se raspandesc in toata economia. Este evident ca acest lucru trebuie eliminat, aceste arierate trebuie eliminate pentru a nu avea impact asupra sectorului privat, care ar putea astfel cauza sa aiba dificultati la plata obligatiilor fiscale si asa mai departe”, a explicat Schaechter.

Potrivit acesteia, pentru a realiza acest lucru trebuie inceput cu plata de catre autoritati a arieratelor pe care le au, apoi curatarea arieratelor din sectorul sanitar, pentru ca acolo exista foarte multe intarzieri la plata.

“Care sunt partile cele mai afectate de aceasta situatie? In cea mai mare parte intreprinderile mici si mijlocii. Exista multe modalitati prin care aceste IMM-uri pot fi sustinute. Spre exemplu, Agentia Nationala de Administrare Fiscala ar putea lucra in mod activ cu IMM-urile pentru a vedea daca arieratele fiscale ale acestora, daca obligatiile acestora ar putea fi restructurate, daca se pot gasi rescadentari pentru a se putea plati intr-un termen mai lung aceste obligatii astfel incat aceste IMM-uri sa aiba acces din nou la resursele bancare. In ceea ce priveste imprumutul garantat catre IMM-uri, acest program exista de ceva vreme, dar nu a fost utilizat la potentialul sau total”, a precizat oficialul FMI.

Alte privatizari?

Premierul Victor Ponta a declarat ca noul acord incheiat de Guvern cu Fondul Monetar International (FMI) nu include noi companii de stat care sa fie privatizate majoritar. Intrebat de jurnalisti daca in noul acord cu FMI sunt incluse noi companii care sa fie privatizate majoritar, premierul a raspuns negativ.”Cu privatizare majoritara, nu”, a spus Ponta. Precizarile sefului Guvernului au venit dupa ce Andrea Schaechter a declarat ca in noul program economic convenit cu Guvernul exista intentia de a se mari detinerile private in intreprinderi de stat, care au fost anuntate anterior, prin oferte publice, fiind actionariat minoritar, in special in sectorul energetic.

“Guvernul va va furniza mai multe detalii, de fapt este programul Guvernului, noi suntem aici sa va dam o imagine generala. Dar da, intr-adevar, in noul program economic – si Guvernul a anuntat deja acest lucru – exista intentia sa se mareasca detinerile private in intreprinderi de stat, care deja au fost anuntate anterior, si predominant este vorba de actionariat minoritar, deci oferte publice initiale, in mare parte in sectorul energetic”, a mentionat Schaechter.

14 sindicalisti si fosti directori acuzati de ilegalitati

O noua filiera de extorcare a banilor Postei Romane a fost identificata de un serviciu de control al companiei de stat, cel putin asa sustin surse din companie, citate de Mediafax. Este vorba despre operatiuni presupuse ilegale cu bilete de odihna si tratament decontate de societate, pentru care Posta Romana va face plangeri penale impotriva a 14 lideri de sindicat si fosti directori.

Simplu spus, mai multi salariati cu venituri mai mari din Posta Romana ar fi plecat in concediu in numele unor salariati cu venituri mai mici, fara ca macar angajatii in numele carora se facuse cererea falsa sa stie.

„In total sunt implicate 14 persoane, lideri de sindicat si fosti directori, iar prejudiciul se ridica la cateva sute de mii de lei pentru un interval de 90 de zile. Cercetarile vor fi extinse pentru perioada 2009-2012 si la nivelul tuturor fostelor directii regionale”, au declarat surse din companie.

Potrivit contractului colectiv de munca, pot beneficia de decontarea partiala a costului biletelor de odihna si tratament salariatii Postei Romane cu venituri scazute. In baza prevederile documentului, pentru o perioada de maxim 12 zile de concediu, un salariat postal poate primi pe zi pana la 110 lei. Ancheta interna a companiei a scos la iveala cazuri in care in numele unor familii numeroase s-au facut cereri false de bilete de odihna si tratament.

In ancheta s-au descoperit si cazuri de familii formate din opt persoane, in numele carora s-au facut cereri false de bilete de odihna si tratament. Practic, o astfel de familie putea sa incaseze 10.560 lei. Toate biletele de tratament descoperite in timpul anchetei au fost acordate pentru 12 zile. Deci, toti membrii familiei mergeau la tratament, inclusiv copiii”, au spus sursele.

Cu girul Resurselor Umane

Pentru a beneficia de compensarea biletelor de odihna, cei interesati completeaza o cerere care este vizata ulterior de seful locului de munca si de alti directori, iar ulterior este aprobata de sindicat.

Se pare ca persoanele acuzate de conducerea companiei obtineau documentele necesare intocmirii dosarului de concediu in lipsa titularului de la serviciul Resurse Umane. „Pentru ca titularul nu stia ca a cumparat un bilet de tratament, decontat partial de companie si banii nu puteau fi incasati decat de acesta, fosta conducere a DRP Craiova intocmea note de plata interne catre anumite oficii, in special din Craiova. Casierele de la oficiile anume desemnate dadeau banii persoanelor trimise de conducere sa ii ridice”, au explicat sursele.

Aceleasi persoane au precizat ca in prezent se lucreaza la redactarea actiunilor in vederea atragerii raspunderii patrimoniale si penale a persoanelor cu privire la faptele sesizate in raport.

Posibila rafuiala intre sindicalisti

De-a lungul ultimilor 20 de ani, indiferent de schimbarile politice de la nivel central, anumite posturi din cadrul operatorului postal au fost parca rezervate unor persoane sustinute de sindicatele postale. Printre acestea se numara si Marian Lazar, cel care a pornit foarte de jos in companie, completandu-si dupa Revolutie studiile si ajungand, cu aportul sindicatelor, sa conduca componenta de resurse umane a Postei Romane.

Un caz similar este cel al actualului sef al Serviciului de Control Managerial si Control Financiar de Gestiune, Victor Simon. Si acesta se numara printre angajatii foarte vechi ai CNPR care de-a lungul anilor a fost sprijinit de aceleasi sindicate in vederea ocuparii unor functii de conducere la nivelul societatii. Este cunoscuta si amicitia acestuia cu mai multi lideri de sindicat, iar unii dintre ei pot avea surpriza sa fie chiar printre cei 14 acuzati de ilegalitati la acordarea compensarilor de odihna si tratament.

Unii angajati nu exclud posibilitatea unei conexiuni intre acest scandal si o lupta interna la nivelul sindicatului. Aceste lupte sunt frecvente, si apar mai ales pe fondul unor conflicte starnite de disponibilitatea unor sindicalisti de a-si oferi serviciile anumitor partide politice, altele decat cele simpatizate de colegii lor.

De-a lungul timpului, sindicalistii postali nu au fost departe de contractele care au condus Posta Romana in actuala situatie financiara extrem de dificila, cu pierderi dupa pierderi. Astfel, Matei Bratianu, liderul principalului sindicat postal, a fost banuit ca ar fi contribuit la incheierea intelegerii cu firma de securitate G4S. Cu o valoare de 4,5 milioane euro/luna, aceasta a fost invocata drept una dintre cauzele importante de… decadere a operatorului postal de stat. Cel mai mare dintre contracte a fost incheiat in 2006. La acel moment, filiala romaneasca a firmei de securitate era condusa de Liviu Tirsea, un apropiat al lui Matei Bratianu.

The Romanian Dream, o productie de categorie B, premiata de RTV

Mi-a trecut  pe la urechi, de pe la niste stiri, ca Romania a avut cea mai mare crestere economica din UE. Ca i-am lasat in urma pe nemti – niste prosti – si suntem pe locul 1. Cu cateva zile inainte citisem intr-un comunicat de la Guvern ca Romania va avea in 2014 cel mai mare PIB din istorie. Dar, obisnuita fiind sa iau peste picior comunicatele dan-soviste, doar m-am amuzat si l-am aruncat la cos.

Dar, pe sistemul “aseara la telejurnal, am vazut cascaval”, stirile, mai ales cele de la RTV, insista, si, ce sa vezi, o sumara documentare, pe goagal, intre papadie si Herodot, mi-a schimbat paradigma la buzunar, vorba lui Vanghelie.

Se vede treaba ca am trait intr-o realitate paralela si am ratat un crescendo al transformarii Romaniei intr-un miracol economic.

22 iul 2013 The Economist: Romania are a treia crestere economica din UE!

3 august Financial Times: Romania are una dintre cele mai performante economii din UE!

14 noiembrie Victor Ponta a declarat joi ca in 2013 Romania a ajuns la produsul intern brut din 2008 si a punctat ca tara noastra are cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana – 1,6% in trimestrul al treilea. Totodata, el a sustinut ca in 2014 tara noastra va avea cel mai mare produs intern brut calculat dupa 1989

Tot 14 noiembrie – Lista lucrarilor publice care vor fi tratate anul viitor cu prioritate la finantare de catre Guvern include 9 proiecte de autostrazi, parti din tronsonul de metrou Dr Taberei-Universitate, dar si legatura de metrou cu aeroportul Henri Coanda.

OAU!

Deci, suntem primii in UE, i-am facut de nemti (oricum ii fac fratii nostri la buzunare zilnic pe strada), alearga englezii aia snobi gafaind in spatele nostru de te intrebi la ce dracu’ se mai inghesuie toata populatia Vasluiului sa plece la munca la negru in UK, Bulgarii sunt tot unde ii stiam, pe ultimul loc. Ne-a crescut PIB-ul, ne-a crescut absorbtia de bani de la UE, ne cresc autostrazile pe harta lui Sova de o sa ne trezim ca mergem pe autostrada pana la coltul blocului, sa luam paine.

Traim The Romanian Dream, ce sa mai!

O sun pe mama sa o intreb daca si-a luat bilet la croaziera pe Mediterana si pe tata sa vad daca si-a facut abonament VIP la clubul de golf. Ce ciudat, amandoi imi spun ca au terminat deja pensiile platind doua carute de lemne pentru iarna si o sacosa de medicamente. Si nu mai au bani si de mancare.

Imi sun prietenii, poate ei nu sunt asa reactionari. Aflu ca fratele cuiva, absolvent de ASE, lucreaza tot la banca aia, 12 ore pe zi, pentru o leafa de 12 milioane, ca prietenul altcuiva, absolvent de Stiinte Politice, e barman, pentru 9 milioane pe luna, amicul medic imi zice ca medicamente tot nu are pentru toti pacientii, vecinii de la tara imi zic ca fac credit sa dea spaga sa se angajeze cu carte de munca, sa aiba o vechime pentru pensie, unul a murit ca, deh, la tara nu ajuge Salvarea in anul 2013, altul n-a fost niciodata in Maramures ca ar trebui sa isi vanda casa ca sa aiba bani de benzina pana acolo si daca ar avea bani de benzina ar trebui sa isi ia concediu vreo luna ca sa faca drumul dus-intors.

Un mare sociolog in viata, facator de sondaje, zice, tot la tv, ca nici PIB-u’ asta mare si nici dreamu’ de mai bine nu e pentru toti. Cica “cresterea economica nu se simte in buzunarele oamenilor”. Pai atunci inteleg. Ioana Basescu nu e om.

Ma adresez mie insami cu rugamintea sa inteleg ca am obligatia sa fac un exercitiu ca timp de o saptamana sa nu ma mai uit la RTV.

Euro si dolarul, la paritate? Depinde de greci. 600.000 de firme ar putea sa-si caute noi furnizori de energie

Sase automobile noi de peste 200.000 de euro s-au inmatriculat in prima jumatate a acestui an, dintre care doua de peste 350.000 de euro, indica date ale Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor preluate de Ziarul Financiar.

Cel mai scump a fost o limuzina Rolls-Royce Ghost, cumparata in leasing de firma Arsis Trading, cu 360.000 de euro (cu TVA). Arsis este cel mai mare dealer Vodafone de pe piata locala. Masina a fost vanduta luna trecuta de Schmidt Cars, dealer-ul Rolls-Royce din Munchen. Al doilea cel mai scump a fost un Lamborghini Aventador de peste 350.000 de euro iar al treilea un Ferrari FF de circa 275.000 de euro.

Printre celelalte modele se numara trei modele Ferrari (458 Italia) cu 207.000 de euro, doua Porsche (Panamera Turbo S) cu 183.000 de euro, trei Bentley (Continental GT) cu 172.000 de euro si altele.

Paritate euro – dolar, e posibil?

Exista analisti internationali care cred ca euro va mai scadea doar putin si se va redresa. Altii cred ca scenariul paritatii cu dolarul este posibil, mai ales daca Grecia va iesi din zona euro, scrie Ziarul Financiar.

“Daca Grecia iese dezordonat din zona euro – iar autoritatile nu au pregatite masuri pentru a ocroti periferia zonei euro de eventualele unde de soc – euro ar putea junge la paritate cu dolarul”, a spus Thio Chin Loo, analist la BNP Paribas. Daca “Grexitul” va fi unul ordonat, euro va “aluneca” sub pragul 1,2 dolari pe unitate, a adaugat Thio.

Jeremy Siegel, profesor la o scoala de afaceri a Universitatii Pennsylvania, prognoza in luna mai ca euro ar putea ajunge sa valoreze cat un dolar in urmatoarele sase luni. Insa cursul euro/dolar depinde de multe variabile, atat din Europa, cat si din SUA.

Investitorii care pariaza impotriva euro ar putea subestima determinarea liderilor europeni de a implementa reforme, crede Gavin Friend, analist la banca nationala a Australiei. De asemenea, puterea dolarului ar putea slabi in fata perspectivei ca Rezerva Federala a SUA sa injecteze noi lichiditati in economie.

Scaderea valorii euro ar putea fi de fapt obiectivul ascuns al BCE pentru urmatoarele luni. Slabirea monedei europene ar putea reprezenta cea mai buna veste pentru economiile zonei euro, scriu economistii de la Seeking Alpha.

600.000 de firme ar putea sa-si caute noi furnizori de energie

Echilibrul dintre cerere si oferta nu va produce scumpirea excesiva a energiei. Circa 600.000 de firme ar putea fi nevoite ca, din toamna, sa renunte la pretul reglementat pentru energia electrica si sa negocieze contracte noi de furnizare, in piata libera, la alte tarife, posibil mai mari, scrie Bursa.

Situatia este cauzata de insolventa Hidroelectrica si necesitatea producatorului de energie de a-si maximiza profiturile intr-un an secetos ANRE (reglementatorul pietei romanesti de energie) analizeaza, in prezent, mai multe variante de accelerare a procesului de liberalizare, astfel incat Hidroelectrica sa aiba venituri mai mari din electricitatea vanduta si populatia sa nu suporte majorari de pret din aceasta cauza.

Hidroelectrica a solicitat cresterea pretului energiei pe care o furnizeaza acum pietei reglementate de la 72, la 125 de lei/MWh. Compania a cerut si micsorarea cantitatilor alocate pietei reglementate de la 5,5 Twh, la 4 TWh pentru acest an, pe fondul secetei hidrologice.

“Pentru ca Hidroelectrica sa aiba posibilitatea sa obtina venituri mai mari din energia furnizata, fie ii micsoram cantitatea pe piata reglementata si ii mentinem pretul, fie ii majoram pretul si mentinem cantitatea. In prezent, piata reglementata totalizeaza circa 21 TWh, din care populatia consuma in jur de 60%. Restul consumului este repartizat pe 600.000 de consu-matori agenti economici”, au declarat reprezentanti ai ANRE.

Nimeni nu pleaca din piata bancara romaneasca

BNR este pregatita sa intervina pentru a sprijini bancile locale. Sistemul bancar romanesc este un motor puternic pentru economia nationala, iar in anul 2012 nu vor fi iesiri din sistem, a apreciat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, citat de Romania Libera.

„Sistemul bancar nu va inregistra iesiri in acest an deoarece in Romania exista inca multe oportunitati de exploatat”, a declarat presedintele ARB.

In acelasi context, Nicolae Cinteza, director Directia Supraveghere la Banca Nationala a Romaniei (BNR), aprecia ca performanta sistemului bancar romanesc deriva din calitatea managementului, precum si prin aplicarea filtrului de prudentialitate al bancii centrale.

„Nu cred ca a trecut criza, cred insa ca trebuie sa fim prudenti. Nu cred ca vom avea probleme in sistem si nici nu vor fi falimente, sau cel putin nu in 2012″, a precizat Nicolae Cinteza.

Fitch Ratings considera ca sistemul bancar din Romania continua sa sufere de pe urma activitatii economice slabe atat acasa, cat si in regiune. In pofida unei politici monetare relaxate practicata de Banca Nationala, costurile de finantare au crescut ca urmare a imprumuturilor externe semnificative, chiar daca raportul dintre credite si depozite a scazut la 118% la finele primului trimestru 2012, de la 131% la finele lui 2008.

Contractia PIB-ului din ultimii doi ani a afectat calitatea activelor si la cresterea ponderii creditelor neperformante pana la 15,9% la finele primului trimestru din 2012, de la 11,9% la finele lui 2010. Cu toate acestea, capitalizarea in sectorul bancar romanesc este adecvata, iar pozitia de lichiditate a ramas solida. In opinia Fitch, o stabilizare a performantelor sistemului bancar romanesc este posibila in 2012-2013, insa o revenire semnificativa nu este asteptata.

© 2020 Prince Radu. All rights reserved.

Theme by Anders Norén.