Prince Radu

Menu Close

Category: Cultura (page 1 of 3)

Muzeul civilizatiei dacice si romane de la Deva

Muzeul civilizatiei dacice si romane de la Deva, numit in trecut Muzeul Judetean Deva, reprezinta un continuator al intregii Societati de Istorie si de Arheologie ce apartinea Comitatului Hunedoara, si este reprezentativ pentru intreaga cultura si civilizatie a romanilor si a dacilor, constituind un nucleu important de informatie vasta ce sta la dispozitia publicului.

Asa cum o spune si numele sau, locatia sa este in Deva, In judetul Hunedoara si este organizat in trei sectii, care il definesc perfect: sectia de istorie, sectia de stiinte ale naturii si sectia de arta. Se afla in posesia de bunuri culturale ce au fost clasate ca si tezaur al patrimoniului cultural national. Muzeul civilizatiei dacice si romane de la Deva are sediul in palatul Magna Curia sau in Castelul Bethlen, aceasta fiind cea mai veche cladire retinuta ca si monument istoric din orasul Deva, unul dintre cele mai bine pastrate.

Intregul edificiu este construit in stil baroc, avand o deosebita ambianta, foarte pronuntata a acestui stil, insa a suferit, ca si alte monumente istorice, diverse modificari de-a lungul vremurilor, astfel incat in ziua de azi se afla sub aspectul pe care il cunoastem inca din secolul al XVIII-lea. La inceputurile sale, Palatul Magna Curia a fost construit intr-un stil specific renascentist, chiar din anul 1621, constructorul si initiatorul sau fiind Gabriel Bethlen, care de altfel i-a si dat denumirea de Castelul Bethlen. Totul a pornit de la casa care exista si care a fost construita intai in anul 1582 sub conducerea si indrumarea capitanului de garnizoana a cetatii de la Deva, pe nume Francisc Geszty.

Muzeul civilizatiei dacice si romane de la Deva are vestigiile de ordin arheologic descoperite de pe teritoriul Hunedoarei, care la acea vreme era comitat. Acestea au necesitat multa vreme de munca pentru a fi create conform unor institutii ce aveau ca menire spatiu de depozitare, reusind sa fie intretinute si puse in valoare in cele din urma. Odata cu anul 1880, cand s-a infiintat si Societatea de Istorie si Arheologie a Comitatului Hunedoara s-au incercat anumite fondari de colectii de antichitati, insa actiunea a cunoscut succesul complet abia in anul 1882.

Muzeul civilizatiei dacice si romane de la Deva cunoaste o dezvoltare prolifica mai ales in momentul in care Societatea de istorie si de arheologie a inceput sa beneficieze de sprijinul lui George Barint, acesta fiind principalul contribuabil cu donatii de carti dar si de bani. Odata ce a inceput constructia si consolidarea colectiei de antichitati se incepe si constructia si constituirea colectiilor de etnografie, de paleontologie, de mineralogie cat si de ornitologie.

Toate colectiile muzeului erau la inceput depozitate in incinta unei case particulare iar odata cu anul 1890 acestea au inceput sa fie amenajate in mai multe clase, finalmente organizandu-se sase clase ale Scolii de Stiinte Exacte din Deva, care in prezent este cunoscut ca fiind Colegiul Decebal.

Asa cum am mentionat si la inceput, Muzeul civilizatiei dacice si romane de la Deva are in prezent trei sectii si anume sectia de istorie, sectia de stiinte ale naturii si sectia de arta. Sectia de istorie este cea gazduita in cadrul Palatului Magna Curia. Sectia de Arta a Muzeului civilizatiei dacice si romane de la Deva este gazduita de catre aripa din partea dreapta a Palatului Prefecturii iar Sectia de Stiinte ale Naturii este gazduita de catre anexa principala a Castelului Bethlen.

Printre colectiile Muzeului civilizatiei dacice si romane de la Deva care sunt momentan gazduite se numara colectia de arheologie ce dateaza din perioada preistorica, din perioada dacica, din perioada romana, din perioada premedievala si din perioada medievala timpurie, colectiile numismatice, colectiile de etnografie care implica unelte, costume populare, icoane pe sticla si ceramica de Botiza, colectiile de arta decorativa si colectiile de stiinte naturale, dintre care amintim colectia de botanica, colectia de paleontologie.

La fel de semnificativa este si biblioteca din cadrul Muzeului civilizatiei dacice si romane de la Deva, care are in prezent un numar de mai bine de 40.000 de volume. Programul muzeului in prezent este de marti pana duminica de la ora noua pana la ora cinci dupa masa, in ziua de luni acesta fiind inchis, pe timp de vara, iar iarna programul incepe de la ora zece, sfarsindu-se la ora sase seara.

Directorul Muzeului civilizatiei dacice si romane de la Deva este domnul Nicolae Marcel Morar, care de cand se afla la conducerea acestuia si-a dat silinta de a-l promova si de a-l face un loc mai bun, o gazda cat potrivita pentru operele pe care le gazduieste. Muzeul de la Deva este foarte reprezentativ pentru intreaga cultura dacica si romana, iar pentru cei pasionati de aceasta perioada a romanilor poate sa constituie un nucleu si un centru perfect de informatii, ce pot duce la diverse studii prin orice fel de cai de cunoastere.

Istoria concreta a omenirii, istoria concreta a astrologiei

Nu putem vorbi despre astrologie fara a vorbi despre istoria ei, a carei vechime se confunda cu insasi istoria umanitatii. A intelege istoria inseamna a ne putea detasa de momentul prezent și a ne putea privi pe noi insine in context, capabili de a vedea “the big picture”.

Dacă privim in urma si incercam sa intelegem cum sa dezvoltat cunoasterea umana si, in speta, cum au avansat cunostintele oamenilor despre lumea instelata ce se intindea deasupra lor, nu putem sa ne retinem un sentiment de uimire. Lucruri ce astazi ne par firesti si de la sine intelese, au nevoie de milenii de observatii si deductii ale inaintasilor nostri.

Astazi abia putem sa ne retinem un zambet gandindu-ne ca, de pilda, la inceputul oamenilor credeau ca apusul Soarelui dincolo de mare inseamna literalmente scufundarea acestuia in adancuri si ca cei cu auzul fin ar putea chiar sa perceapa sfaraitul globului solar atins de ape. De asemenea este lesne sa ne imaginam cum a putut intelege omul ideea ciclicitatii, vazand ca acelasi astru care “murea” la lasarea intunericului, aparea adoua zi inapoi pe cer, la fel de viu si de stralucitor ca oricand.

Gandirea simbolica a omului era cea preponderenta, pe cand mentalul omului modern este structurat pe logica (logica aristoteliana), lucru ce ne face sa ne simtim superiori inaintasilor nostri. Si totusi nu putem sa nu ramanem uimiti, de exemplu, in fata cunostintelor avansate in materie de astronomie ale sumerienilor (Sumerul este considerat “patria astrologiei”).

Sumerienii cunosteau, de pilda, planetele din sistemul solar, stiau despre inelele lui Saturn si, lucru si mai uimitor, asociau aceasta planeta cu hexagonul (amulete simbolice ale lui Saturn aveau, de pilda, forma hexagonala) – la polul nordic al planetei a fost descoperita abia in urma cu 3 ani o forma hexagonala uriasa ce se poate distinge in colorit fata de restul planetei.

Astrologia sa nascut la sumerieni. Locuitori ai Mesopotamiei (zona aproximativa a Irakului de astazi) au lasat posteritatii nu numai incredibil cunostinte de astrologie, ci si prima forma cunoscuta de scris – scrierea cuneiforma.

Nu putem desparti astrologia de istorie, precum nu putem desparti niciuna din acestea de omul insusi: pentru a intelege astrologia, ne-ar putea ajuta intelegerea temeinica a istoriei (cum s-au raspandit cunostintele umane – inclusiv astrologia -, cum s-au dezvoltat si transformat, etc.) Intalnirea unor civilizatii a dus intotdeauna la influenta reciproce, la impartasirea de cunostinte si la nasterea altora noi.

Revenind la cronologie si la leaganul astrologiei, Mesopotamia, aflam ca primele dovezi ale unei civilizatii urbane in zona dateaza din 4000 i.Ch. Un mileniu mai tarziu, Egiptul face parte din acelasi imperiu precum si Sumerul; cele doua vor fi de mai multe ori sub aceeasi stapanire de-a lungul mileniilor, fapt ce a dus la raspandirea fireasca atat a schimburilor comerciale, cat si a celor intelectuale intre cele doua zone unde se vor pune cele mai vechi baze ale astrologiei. În 331 i.Ch. Alexandru cel Mare cucereste Mesopotamia, dupa ce in anul anterior el cucerise deja Egiptul.

Stim, probabil, deja ca piramidele au fost construite in asa fel incat sa corespunda unei anumite orientari astronomice; cunostintele astronomice / astrologice ale egiptenilor (spuneam in articolul anterior ca cele doua stiinte au functionat precum o singura timp de mii de ani, ele fiind despartite mult mai tarziu) sunt astazi la fel de uimitoare precum cele ale sumerienilor, lucru lesne de inteles daca stim ca cele doua civilizatii au fost unite, candva, politic si cultural, egiptenii preluand de la sumerii stiinta cunoasterii astrelor. Egiptenii cunosteau deja scris inca din primele secole ale mileniului al treilea i.Ch. (scrierea hieroglifica), iar la inceputul secolului al doilea i.Ch. deja aveau primul calendar solar.

In constiinta europeana, viziunea asupra universului a fost, pana in secolul XVII, una geocentrica (Pamantul aflat in mijlocul sistemului solar, planetele invartindu-se in jurul sau); vom fi uimiti sa aflam ca sumerienii infatisau in mod corect sistemul solar inca de acum 4 500 de ani (Soarele in mijloc, planetele orbitand in jurul sau), incluzand chiar si planetele descoperite abia in ultimele secole (sau, mai corect spus, redescoperite) , cum ar fi Uranus, descoperit la sfarsitul secolului XVIII, Neptun – la jumatatea secolului XIX si Pluto – 1930. Pe o tablita de lut datand aproximativ din 2500 i.Ch., Soarele este infatisat in centru, iar planetele in jurul sau exact in ordinea corecta si avand dimensiuni corecte.

Ceea ce uimeste este includerea a douasprezece planete in sistemul solar; in acest moment avem cunostinta despre zece dintre ele: Mercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto (“retrogradata” in data de 24 august 2006, in urma unei rezolutii a Uniunii Astronomice Internationale, la statutul de planeta-pitica, pe motiv ca nu a “curatat” spatiul cosmic din vecinatatea orbitei sale) si recent descoperita planeta pitica Eris. Se vorbeste foarte mult despre a douasprezecea planeta a sumerienilor, Nibiru, cu o orbita mult mai lunga: are nevoie de 3600 de ani pentru o rotatie completa in jurul Soarelui. Daca nu gandim ca Pluto, cu o orbita de 249 de ani, a fost descoperit abia in urma cu 80 de ani, vehementa oamenilor de stiinta in a nega posibilitatea existent a inca unei planete in sistemul solar este cel putin interesanta. De altfel, internetul a inceput sa fie impanzit de imagini ale astronomilor si fotografii amatori infatisand un corp ceresc nou, apropiindu-se de Pamant dinspre Polul Sud, si despre care se vorbeste ca ar putea fi Nibiru al sumerienilor. NASA continua sa ridice din umeri.

Avem in continuare sentimentul ca tehnologia ne aduce intreg universul la picioare si ca acesta nu mai poate avea secrete pentru noi, si totusi descoperim ca antichitatea cunostea mai multe despre lumea inconjuratoare fara a avea suportul nostru tehnologic.

Top 10 vrajitori din literatura

In ultimul deceniu, distracția a avansat enorm, de la prima reclama la radio, apoi televiziune, film si internet. Oricum, o alta forma de distracție care s-a dezvoltat, a fost scrisul, in special romanele si ficțiunea.

Un lucru amuzant despre evoluție, e faptul ca genul ficțiune/fantazie a inceput sa creasca in popularitate in ultimii 30 de ani, cu tot sprijinul unor autori ca J.R.R. Tolkien. Istoria si fascinația, impreuna cu fantezia, au fost pe aproape de secole (gandiți-va la basmele Fraților Grimm), dar numai cu ajutorul publicațiilor moderne si cu acceptarea culturii tocilarilor, a urcat fantezia in popularitate. In acel timp, au existat cel puțin 10 vrajitori si magicieni excelenți care au pasit mandri de-a lungul peisajului literar, iar acum urmeaza topul, prezentat intr-un mod aleatoriu.

10. Merlin

S-a scris despre el incepand cu secolul 12, la inceput fiind descris ca profet, apoi ca nebun, iar in cele din urma ca vrajitor fictiv la curtea regelui Arthur. E unul dintre cei mai cunoscuți vrajitori despre care s-a scris mult si care a aparut in romanele a multor autori cunoscuți, printre care Marion Zimmer Bradley, Stephen R. Lawhead si T.H. White. Descris in general ca un șmecher cu puteri mistice, l-a ajutat de obicei pe Arthur, chiar daca acesta nu a avut mereu ințelepciunea sa ceara ajutor atunci cand trebuia. Nu doar ca s-a scris mult despre el, dar a fost si prezentat de multe ori pe micul si marele ecran.

9. Raistlin Majere

Unul dintre personajele lui Tracy Hickman si Margaret Weis din Dragonlance si trilogia Legendelor Dragonlance, il descriau ca o persoana care folosea magia si a carei intreaga existenta era de a strange si mai multa putere. Piele aurie, ochi migdalați si un baston puternic sunt adaugate personalitatii sale colorate. Din pacate, inteligenta evidenta si puterea imensa l-au corupt si l-au transformat intr-un zeu. Nu neaparat de succes, el este totuși un personaj cu influenta in viitoarele serii Dragonlance.

8. Harry Dresden

Personajul principal din „Dresden Files” a fost impușcat, injunghiat, ranit si omorat, toate in cea mai proasta zi a vieții sale, așa cum spune Jim Butcher. Pe tot parcursul seriei (deocamdata sunt 13 carți, dar o sa mai apara si altele), Harry Blackstone Copperfield Dresden este singurul vrajitor PI din agenda telefonica din Chicago. Ca si Harry Potter, Harry traiește in lumea reala, care nu e conștienta de magia sa. Oricum, in cazul lui Dresden, o parte din puterea lui iți poate da o wedgie sau mai rau, te putea face sa te gandești ca ai avut cea mai buna zi a vieții tale.

7. Allanon

Terry Brooks introduce prima data cititorilor pe Druid, in „Sabia Shannara”, care ulterior s-a transformat in trilogie si urmeaza si alte romane din „Lumea Shannara”. Un om inalt, a carui viața a fost prelungita datorita somnului lui Druid, el știe mai multe decat o sa spuna vreodata, trebuie doar sa știi ce ai nevoie ca sa termini o sarcina. Allanone e fost cel mai enigmatic vrajitor si l-a ajutat mult pe Brook in lansarea carierei sale de scriitor.

6. Dr. Strange

Vrajitorul suprem al universului comicsurilor Marvel, Dr. Strange probabil are mai multe surse decat oricare alt vrajitor, poate cu excepția lui Merlin, care a aparut pentru prima data in Marvel Comics in 1963. Candva un chirurg priceput, Stephen a pierdut controlul delicat al mainilor dupa un accident de mașina. Dupa ani de cautari si incercari de a gasi o cale de a repara acest defect al mainilor, accepta sa invețe arta magiei, devenind unul dintre cei mai puternici oameni. Dr. Strange a aparut si la tv intr-o serie de desene, produse de Marvel dar si pe DVD.

5. Pug

Raymond E. Feist a inceput sa scrie carti incadrate in genul fantezie, in aceeași perioada cu Brooks si are un personaj cunoscut ca Pug. Incepand cu cvartetul „Ruptura Razboiului”, ne este prezentat un barbat tanar, care este ales in ciuda voinței sale de o comisie de vrajitori pentru ucenicie. Oricum, el se chinuieste sa invețe, in cele din urma fiind prins de insurgenți. Așa incepe calatoria lui in jurul lumii si a artei magiei, devenind in cele din urma unul dintre cei mai puternici vrajitori din Midkemia si de dincolo de ea. Deși aceasta calatorie incepe in saga „Ruptura Razboiului”, continua totuși si in alte serii, transformandu-l in unul dintre cei mai longevivi vrajitori din aceasta lista.

4. Elminster Aumar

Dungeons & Dragons a ajutat la lansarea unor scriitori ai genului fantezie, printre care si Ed Greenwood, cu „Forgotten Realms landscape”. Cum povestea lui Salvatore Drow „Drizzt Do’Urden”, este chintesența luptatorului „Forgotten Realms”, Elminster este chintesența vrajitorului din regat. Aparut in numeroase romane, jocuri si in cateva reviste, batranul uscațiv are puteri capatate in urma numeroaselor supravegheri si șanse prezentate de Mystra, zeița magiei. El a trecut prin multe procese si cautari, capatand mania si invidia multor regi, vrajitori si infractori.

3. The Crimson King

Numai in ultimul roman al lui Stephen King din seria „Turnul Intunecat”, ucigașul profesionist vine fata in fata cu inamicul sau, vrajitorul Crimson King. Oricum, seria lui King cuprinde in universul sau literar mulți nemernici, in carți ca „The Stand”, „Salem’s Lot” si „Ochii dragonului”. „Crimson King” este ultimul nemernic care controleaza majoritatea micilor si marilor raufacatori din alte carți a lui King. Numai in seria comicsurilor lui Marvel „Ucigașul”, vedem adevarata rautate a lui Crimson King.

2. Gandalf

J.R.R. Tolkien este cel mai cunoscut autor de fantezie, lansand aproape de unul singur genul in format de roman. Gandalf the Grey, așa cum este cunoscut in „The Hobbit” si in trilogia „Lord of the Rings”, este rezumatul unui vrajitor batran, posibil dator influentei lui Merlin si avand influenta asupra apariției lui Elminster, de asemenea. Ca si Allanon, Gandalf este uneltitor si se comporta ca un ghid, oferind informații puține pentru a ghida celelalte personaje inainte pe drumul pe care trebuie. Tolkien isi descrie vrajitorul ca o creatura angelica si apare in mai multe carți, in afara de aceasta trilogie.

1. Harry Potter

Baiatul lui J.K.Rowling care vrea sa devina magician, a fost personajul principal al celei mai bine vandute carti din toate timpurile. In timp ce Harry Potter nu era cel mai puternic vrajitor din Hogwarts, sau cel mai deștept, dar avea cu siguranța cel mai bun gust. Cunoscut si ca „Boy who lived”, Harry a fost singurul vrajitor care a avut curajul sa il infrunte pe „He Who must be named”, Lordul Voldemort.

Aceasta carte a adus din nou in atenția multor copii cititul si mulți dintre aceștia vor merge pe genul Fantezie, deci poate nu e atat de rau acest fenomen!

The Making of STEAMPUNK.RO: Costi Gurgu

Eram la masa cu Adrian Craciun, sau mai pe scurt A.C. cum i se zice mai jos de cercul polar și mai sus de marile lacuri, in restaurantul hotelului ce gazduia SFContario, convenția de toamna a orașului Toronto. Toamna trecuta. Cum merge povestirea pentru antologia steampunk? Nu merge. Nu merge deloc. N-am scris in viața mea steampunk, nu sint fan, de ce n-ai venit și tu cu o alta tema pentru antologie? Imi pare rau, dar nu cred ca o sa se intimple.

De la o masa alaturata trageau cu urechea trei editori aflați in vizita, Sheila Williams, Ellen Datlow și John Joseph Adams. La un moment dat, cei trei nu mai rezista și-și trag scaunele la masa noastra.

Sheila Williams, Ellen Datlow și John Joseph Adams

– Ah, scena tinarului editor in fața insolenței tinarului scriitor, spune E.D (banuiesc ca știți care dintre cei trei este).

Pe vremuri, cind mi se spunea tinar, obișnuiam sa vociferez: „Care tinar, ca am deja 24 de ani!“ Acum insa am zimbit și am aprobat entuziasmat – nu numai tinar, dar și insolent, ce-mi puteam dori mai mult?

Le povestim despre ce este vorba și cind aud cei trei de poziția mea vis-a-vis de steampunk, iși zimbesc cu subințeles. Ma uit la A.C., dar acesta este la fel de mirat. J.J.A. iși scoate celularul și incepe sa vorbeasca in thailandeza.

– Acușica, spune S.W. amenințindu-ne cu aratatorul.

A.C. incearca sa se ridice.

– Tre’ sa ma duc la buda, imi șoptește și zimbește chinuit spre cei trei, dar S.W. ii infige aratatorul in piept și-l impinge inapoi pe scaun.

– NU pleaca nimeni de la masa!

J.J.A. inchide celularul și ne privește cu un aer mulțumit.

– S-a rezolvat, le comunica celor doua editoare, apoi se uita spre noi. V-am inscris in Tabara Steampunk din Bangkok. Plecam cu toții acolo miine. Tu, editorule, vei invața cum sa pui la punct scriitorii. Am mari speranțe pentru tine. Iar tu, scriitorule, vei invața sa spui DA.

In restaurant se lasa liniștea și-i observam pe toți scriitorii și editorii de la celelalte mese uitindu-se la noi cu un melanj de zimbete canadiene și americane. Robert J. Sawyer ne spune ca și el, impreuna cu Robert Charles Wilson și Michael Swanwick se vor indrepta spre aceeași destinație și ca ce mai, facem un mic bairam in avion. Ma uit disperat spre J.J.A. – nu cred ca o sa ne descurcam așa din scurt cu biletele de avion…

Robert J. Sawyer, Robert Charles Wilson și Michael Swanwick

– Nu va faceți griji, editurile la care lucram noi trei au pus mina de la mina și v-au platit calatoria. Iar acești trei scriitori minunați (ii arata pe R.J.S., R.C.W. și M.S.) vor preda cursuri de scris, ca sa va plateasca tabara.

Paolo Bacigalupi

Dupa ce-am trecut peste stinjeneala, ne-am simțit ca niște prinți. Am zburat la business class și R.J.S. s-a ținut de cuvint cu bairamul – stewardesele au…, dar mai bine sa povestesc despre tabara. De la aeroport ne-au transferat in tabara cu un zeppelin adus special pentru acest eveniment. Paolo Bacigalupi era maestrul de ceremonii si ne-a intipinat personal la intrarea in campus. I-a spus lui A.C. ca iși pune mari speranțe in el. In fine…

Tabara era in intregime bazata pe tehnologie steampunk.

– Daca nici asta nu te pune pe scris, atunci nu stiu ce, mi-a marturisit J.J.A.

A doua zi am intirziat cu toții la micul dejun și am ramas nemincați pina la prinz, din cauza ceasurilor cu aburi. Acestea erau puse in mișcare cu aburii produși de focul din noptiera. Numai ca la 39 de grade Celsius și umezeala de jungla, am stins cu toții focurile, ca sa putem respira in caz ca reușeam sa dormim. Din pacate, aceleași focuri produceau aburi și pentru telefoanele din incaperi, așa ca nu a funcționat nici telefonul de trezire, programat de conducerea taberei.

Orele se țineau in niște sali mari și frumoase, in interiorul centrului cladirii principale, unde se afla și sala de mese, departe de privirile indiscrete ale copilașilor din satul din apropiere. La exterior, se aflau debaralele și incaperile personalului, carora, fiind localnici, nu le pasa de privirile familiilor de peste gard. Pereții erau acoperiți cu artefacte steampunk și coperte ale revistelor și antologiilor faimoase ale subgenului. Ce sa spun, eram toți cursanții intr-o dispoziție de zile mari. Iar scriitorii și editorii profesioniști care aveau sa ne instruiasca și sa-și petreaca urmatoarele trei zile alaturi de noi, ora de ora, pareau rupți din povești. Zimbareți, entuziasmați, incurajatori, sfatoși, unu’ și unu’.

Problemele au inceput cind ne-au spus ca personalul taberei este in greva.

– Și asta inseamna ca nu mincam nici prinzul?

– Nu, asta inseamna ca ori predam cursurile pe intuneric, ori cursanții trec la biciclete și incing dinamurile, ca sa avem destul curent pentru orele de curs.

Doua ore mai tirziu, cursanții ieșeau și ei șchiopatind din salile protejate de privirile curioșilor și se alaturau, in greva și ei, personalului pe verandele și bancile luminoase. Zis și facut – vreți cursuri ținute in natura, nici o problema. Le ținem in curte, daca asta vreți. Jumatate de ora mai tirziu, atit cursanții cit și instructorii reveneau in salile de curs, la umbra, departe de soarele și umezeala tropicalo-ecuatoriala, departe de haitele de țințari și muște și de ropotele bruște de ploaie.

Sfirșitul inceputului problemelor a fost atunci cind conducerea Consiliului Cultural al districtului Chao Phraya, in care se afla tabara, ne-a anunțat ca, datorita condițiilor inumane in care i-am muncit pe membrii personalului, sintem datori statutului thailandez suma de un million de dolari americani, platibili in cash sau munca zilnica in portul Prachuap. Cind am primit aceasta ultima știre m-am uitat spre cei trei scriitori care munceau sa-mi plateasca școala in Tabara Steampunk și m-am intrebat ciți ani le vor trebui ca sa-mi plateasca ieșirea din Thailanda.

Povestirea „Cetatea Neagra“ nu este despre aventurile noastre pe drumul din Chao Phraya inapoi la Toronto (pe care deja le-a folosit P.B. in ultimul sau roman), ci despre cu totul altceva. Ceva ce nu are nici o legatura cu faptul ca acum lui A.C. ii lipsesc trei degete de la mina stinga și urechea dreapta, iar mie mi-au ramas ochii inguști și oblici. Nici cu faptul ca cei trei editori care ne-au forțat sa invațam misterele steampunkului dau și acum la pedale in debaraua unei edituri din Bangkok.

M-am gindit mult daca sa scriu despre cabala formata de A.C. pentru a ma vina și a-mi distruge viața (ca doar ca sa ma convinga pe mine sa-i scriu o povestire a acceptat sa mearga la Bangkok) și despre campaniile organizate de SFWA și de Ghilda Editorilor din America in același scop. Acum transmit acest mesaj dintr-o cafenea și ma pregatesc sa fug iarași. De obicei reușesc sa ma dibuiasca daca stau mai mult pe Internet. Lumea devine tot mai mica…

Premiile Nebula : nominalizarile

Cea de-a patruzeci si opta editie a Weekend-ului Nebula va avea loc intre 16 si 19 mai 2013, la San Jose. Cu aceasta ocazie, libraria Borderland Books va gazdui o sedinta de autografe maraton, cu acces liber pentru public, la care vor participa toti autorii prezenti la reuniune, pe data de 17 mai. Ceremonia de decernare a premiilor Nebula va avea loc simbata seara, iar nominalizarile, care au fost date publicitatii azi, sint urmatoarele:

Categoria roman: Throne of the Crescent Moon – Saladin Ahmed (DAW) • Ironskin – Tina Connolly (Tor) • The Killing Moon – N.K. Jemisin (Orbit US/UK) • The Drowning Girl – Caitlin R. Kiernan (Roc) • Glamour in Glass – Mary Robinette Kowal (Tor) • 2312 – Kim Stanley Robinson (Orbit US/UK)

Categoria nuvela: On a Red Station, Drifting – Aliette de Bodard (Immersion Press) • After the Fall, Before the Fall, During the Fall – Nancy Kress (Tachyon) • “The Stars Do Not Lie” – Jay Lake (Asimov’s 10-11/12) • “All the Flavors“ – Ken Liu (GigaNotoSaurus 2/1/12) • “Katabasis” – Robert Reed (F&SF 11-12/12) • “Barry’s Tale” – Lawrence M. Schoen (Buffalito Buffet)

Categoria nuveleta: “The Pyre of New Day” – Catherine Asaro (The Mammoth Books of SF Wars) • “Close Encounters” – Andy Duncan (The Pottawatomie Giant & Other Stories) • “The Waves” – Ken Liu (Asimov’s 12/12) • “The Finite Canvas“ – Brit Mandelo (Tor.com 12/5/12) • “Swift, Brutal Retaliation” – Meghan McCarron (Tor.com 1/4/12) • “Portrait of Lisane da Patagnia“ – Rachel Swirsky (Tor.com 8/22/12) • “Fade to White“ – Catherynne M. Valente (Clarkesworld 8/12)

Categoria povestire: “Robot“ – Helena Bell (Clarkesworld 9/12) • “Immersion“ – Aliette de Bodard (Clarkesworld 6/12) • “Fragmentation, or Ten Thousand Goodbyes“ – Tom Crosshill (Clarkesworld 4/12) • “Nanny’s Day“ – Leah Cypess (Asimov’s 3/12) • “Give Her Honey When You Hear Her Scream“ – Maria Dahvana Headley (Lightspeed 7/12) • “The Bookmaking Habits of Select Species“ – Ken Liu (Lightspeed 8/12) • “Five Ways to Fall in Love on Planet Porcelain“ – Cat Rambo (Near + Far)

Membrii SFWA, cei indreptatiti sa voteze pentru stabilirea cistigatorilor la fiecare categorie, o pot face in perioada 1-30 martie. Weekendul Nebula va fi insa prilejul de decernare a mai multor premii. Intre acestea, Premiul Bradbury, pentru excelenta in domeniul artei dramatice, Premiul Andre Norton, pentru literatura G&SF destinata tinerilor, precum si Premiul Damon Knight Grand Master, care recompenseaza un autor membru al SFWA pentru intreaga activitate (in acest an, cel onorat astfel va fi Gene Wolfe).

Nominalizarile la Premiul Ray Bradbury: The Avengers – Joss Whedon (regizor) si Joss Whedon si Zak Penn (scenaristi) • Beasts of the Southern Wild – Benh Zeitlin (regizor), Benh Zeitlin si Lucy Abilar (scenaristi) • The Cabin in the Woods – Drew Goddard (regizor), Joss Whedon si Drew Goddard (scenaristi) • The Hunger Games – Gary Ross (regizor), Gary Ross, Suzanne Collins si Billy Ray (scenaristi) • John Carter – Andrew Stanton (regizor), Michael Chabon, Mark Andrews si Andrew Stanton (scenaristi) • Looper – Rian Johnson (regizor si scenarist).

Nominalizarile la Premiul Andre Norton: Iron Hearted Violet – Kelly Barnhill (Little, Brown) • Black Heart – Holly Black (S&S/McElderry; Gollancz) • Above – Leah Bobet (Levine) • The Diviners – Libba Bray (Little, Brown; Atom) • Vessel – Sarah Beth Durst (S&S/McElderry) • Seraphina – Rachel Hartman (Random House; Doubleday UK) • Enchanted – Alethea Kontis (Harcourt) • Every Day – David Levithan (Alice A. Knopf Books for Young Readers) • Summer of the Mariposas – Guadalupe Garcia McCall (Tu Books) • Railsea – China Mieville (Del Rey; Macmillan) • Fair Coin – E.C. Myers (Pyr) • Above World – Jenn Reese (Candlewick).

Premiile Hugo: nominalizarile

Ieri seara in jurul orei 23.30 s-au anunțat nominalizarile la premiile Hugo. Iata lista, așa cum apare ea in Locus Online:

BEST NOVEL: Leviathan Wakes, James S.A. Corey (Orbit US; Orbit UK); Deadline, Mira Grant (Orbit US; Orbit UK); A Dance with Dragons, George R.R. Martin (Bantam; Harper Voyager UK); Embassytown, China Mieville (Del Rey; Macmillan); Among Others, Jo Walton (Tor).

BEST NOVELLA: ‘‘The Ice Owl’’, Carolyn Ives Gilman (F&SF 10-11/11); ‘‘Countdown’’, Mira Grant (Orbit Short Fiction); ‘‘The Man Who Bridged the Mist’’, Kij Johnson (Asimov’s 10-11/11); ‘‘Kiss Me Twice’’, Mary Robinette Kowal (Asimov’s 6/11); ‘‘The Man Who Ended History: A Documentary’’, Ken Liu (Panverse Three); Silently and Very Fast, Catherynne M. Valente (WSFA).

BEST NOVELETTE: ‘‘Six Months, Three Days’’, Charlie Jane Anders (Tor.com 6/8/11); ‘‘The Copenhagen Interpretation’’, Paul Cornell (Asimov’s 7/11); ‘‘What We Found’’, Geoff Ryman (F&SF 9-10/11); ‘‘Fields of Gold’’, Rachel Swirsky (Eclipse Four); ‘‘Ray of Light’’, Brad R. Torgersen (Analog 12/11).

BEST SHORT STORY: ‘‘Movement’’, Nancy Fulda (Asimov’s 3/11); ‘‘The Paper Menagerie’’, Ken Liu (F&SF 3-4/11); ‘‘The Homecoming’’, Mike Resnick (Asimov’s 4-5/11); ‘‘Shadow War of the Night Dragons, Book One: The Dead City (Prologue)’’, John Scalzi (Tor.com 4/1/11); ‘‘The Cartographer Wasps and the Anarchist Bees’’, E. Lily Yu (Clarkesworld 4/11).

BEST RELATED WORK: The Encyclopedia of Science Fiction, Third Edition, John Clute, David Langford, Peter Nicholls & Graham Sleight, eds. (Gollancz); Jar Jar Binks Must Die… and Other Observations about Science Fiction Movies, Daniel M. Kimmel (Fantastic Books); Wicked Girls, Seanan McGuire; Writing Excuses, Season 6, Brandon Sanderson, Dan Wells, Howard Tayler, Mary Robinette Kowal, & Jordan Sanderson; The Steampunk Bible, Jeff VanderMeer & S.J. Chambers (Abrams)

BEST GRAPHIC STORY: The Unwritten, Vol. 2: Leviathan, Mike Carey, art by Peter Gross (Vertigo); Locke & Key, Vol. 4: Keys To The Kingdom, Joe Hill, art by Gabriel Rodriguez (IDW Publishing); Schlock Mercenary: Force Multiplication, Howard Tayler, colors by Travis Walton (www.schlockmercenary.com); Digger, Ursula Vernon (www.diggercomic.com); Fables, Vol. 15: Rose Red, Bill Willingham & Mark Buckingham (Vertigo).

BEST DRAMATIC PRESENTATION – LONG: Captain America: The First Avenger; Game of Thrones: Season 1; Harry Potter and the Deathly Hallows: Part 2; Hugo; Source Code.

BEST DRAMATIC PRESENTATION – SHORT: Community: ‘‘Remedial Chaos Theory’’; ‘‘The Drink Tank’s Hugo Acceptance Speech’’, Christopher J Garcia & James Bacon (Renovation); Doctor Who: ‘‘The Doctor’s Wife’’; Doctor Who: ‘‘The Girl Who Waited’’; Doctor Who: ‘‘A Good Man Goes to War’’.

BEST PROFESSIONAL EDITOR LONG FORM: Lou Anders; Liz Gorinsky; Anne Lesley Groell; Patrick Nielsen Hayden; Betsy Wollheim.

BEST PROFESSIONAL EDITOR SHORT FORM: John Joseph Adams; Neil Clarke; Stanley Schmidt; Jonathan Strahan; Sheila Williams.

BEST PROFESSIONAL ARTIST: Daniel Dos Santos; Bob Eggleton; Michael Komarck; Stephan Martiniere; John Picacio.

BEST SEMIPROZINE: Apex Magazine; Interzone; Lightspeed; Locus; The New York Review of Science Fiction.

BEST FANZINE: Banana Wings; The Drink Tank; File 770; Journey Planet; SF Signal.

BEST FANCAST: The Coode Street Podcast; Galactic Suburbia Podcast; SF Signal Podcast; SF Squeecast; StarShipSofa

BEST FAN WRITER: James Bacon; Claire Brialey; Christopher J Garcia; Jim C. Hines; Steven H Silver.

BEST FAN ARTIST: Randall Munroe; Spring Schoenhuth; Maurine Starkey; Steve Stiles; Taral Wayne.

Premiul JOHN W. CAMPBELL pentru debut: Mur Lafferty; Stina Leicht; Karen Lord; Brad R. Torgersen; E. Lily Yu

Cei care au votat aceste nominalizari au fost membrii platitori de la Worldcon-ul de anul acesta (Chicon 7) si anul trecut (Renovation). In total au fost 1101 voturi valabil exprimate. Nominalizarile astfel stabilite sint supuse la vot, avind dreptul sa se exprime aceiasi votanti, in scris sau online, pina la 31 iulie la miezul noptii. Premiile Hugo vor fi decernate pe 2 septembrie in cadrul conventiei Chicon 7, cea de-a saptezecea conventie mondiala (Worldcon), care va avea loc la Chicago (Illinois), intre 30 august si 3 septembrie.

Carte: Ce ne asteapta in luna octombrie?

Iata cativa dintre autorii ale caror carti au aparut sau vor aparea in aceasta toamna: Kim Stanley Robinson, Stephen Baxter, Stephen King, Alastair Reynolds, Nnedi Okorafor, Martin & Dozois, Dan Simmons, Scott Lynch, Lavie Tidhar, Mark Charan Newton, Mira Grant, Greg Egan, Peter Watts, Caitlin Kiernan, Ann & Jeff VanderMeer, Robert Charles Wilson sau Gene Wolfe. Nu-mi amintesc ca vreun alt sfarsit de an sa fi fost atat de bogat in aparitii editoriale la fel de interesante!

2 octombrie: Nnedi Okorafor – Kabu, Kabu (Prime Books)

Prima culegere de proza scurta a castigatoarei premiului World Fantasy (pentru Who Fears Death) este cu siguranta una dintre cele mai importante si mai asteptate aparitii editoriale ale anului.

Kabu Kabu – unregistered, illegal Nigerian taxis – generally get you where you need to go, but Nnedi Okorafor’s Kabu Kabu takes the reader to exciting, fantastic, magical, occasionally dangerous, and always imaginative locations.

This debut short story collection by award-winning author Nnedi Okorafor includes notable previously-published short work, a new novella co-written with New York Times bestselling author Alan Dean Foster, and a brief forward by Whoopi Goldberg.

8 octombrie: George R. R. Martin & Gardner Dozois (editori) – Old Mars (Bantam)

Pentru ca inca putem sa visam, Martin si Dozois editeaza o antologie pentru cei care, ca si mine, au crescut cu O printesa martiana sau cu Cronicile martiene.

10 octombrie: Dan Simmons – The Abominable (Sphere)

Inrudit cu The Terror, The Abominable se anunta ca fiind o abordare a mitului omului zapezii. Se pare ca nu este chiar asa si ca muntele este personajul principal, ceea ce mine nu poate decat sa ma incante. Daca Simmons va reveni la forma care l-a consacrat, acest roman are sanse sa fie unul dintre cele mai bune ale anului.

10 octombrie: Mark Charan Newton – Drakenfeld (Tor)

Desi Newton a scris – dupa parerea mea – cea mai reusita serie epic fantasy din ultimii ani, nu a reusit sa patrunda in randul scriitorilor de succes. Sa speram ca aceasta noua serie, inspirata de Roma Antica, ii va asigura popularitatea bine meritata.

“I am Lucan Drakenfeld, second son of Calludian, Officer of the Sun Chamber and peace keeper. Although sometimes it seems I am the only person who wishes to keep it …”

10 octombrie: Scott Lynch – The Republic of Thieves (Ballantine Del Rey)

Pentru unii e cea mai importanta carte a anului, pentru altii e romanul prin care Lynch va putea scapa in sfarsit de aceasta serie care, desi i-a adus consacrarea, a ajuns in ultimii ani un blestem si o corvoada.

15 octombrie: Jeff VanderMeer – Wonderbook: The Illustrated Guide to Creating Imaginative Fiction (Abrams Image)

Un experiment mai mult decat interesant.

24 octombrie: Lavie Tidhar – The Violent Century (Hodder & Stoughton)

Tanarul castigator al premiului World Fantasy Awards pentru Osama, ne ofera cea mai interesanta si neconventionala carte a lunii octombrie. Cei care au citit-o deja spun ca este cu usurinta una dintre cele mai bune carti ale anului, ceea ce nu e surprinzator avand in vedere calitatea romanelor, dar mai ales a prozei scurte scrisa de scriitorul de origine israeliana in ultimii ani.

29 octombrie: Mira Grant – Parasite (Orbit)

Am fost foarte tentat de Parasite pana cand am aflat ca este identica cu Feed, in afara zombilor, care sunt inlocuiti cu viermi. Dar de fapt eu nu am citit Feed, asa ca s-ar putea sa-i dau o sansa, mai ales ca eu prefer sa citesc 10 carti cu viermi intestinali decat una cu morti vii.

Interviu cu Mihai Ionascu. “Online-ul romanesc – copilaria unui copil autist”

Mihai Ionascu e una din figurile interesante din online, de la care stii ca ai ce invata cam de cand incepe sa vorbeasca, un tip mai degraba relaxat si pus pe sotii (lipsa diacriticelor ne incurca putin, a nu se citi neveste).

Inca nu are pagina pe wikipedia. Are insa alte “pagini”, adevarate business-uri camuflate in lumea click-urilor. Are si foarte mult umor, ca de altfel toti oamenii periculos de inteligenti. Cum a reusit, ce viziune, ce context, ce intamplari, am aflat mai jos. Am gandit ca e cazul sa renuntam la “biografisme” irelevante si am plonjat in subiect.

Un anumit raspuns din interviu mi-a dat de gandit puternic si inca ma bantuie. Mersi Mihai!

De cata vreme esti “online” ?

Sunt “online” de pe vremea cand in Romania, intrai online cu modemuri 9800 baud.  Inainte de asta am lucrat in print. Inainte de asta in presa… Am lucrat la un ISP care vindea internet prin modem la firme- asa de scump si prost era. Pe vremea respectiva faceam ceva grafica (gif-uri animate suportate de cel mai “cool” browser la timpul ala – Netscape 2 – si ca sa poti sa rulezi un loop trebuia sa-l incarci cu o extensie speciala in cache… povesti vechi) Pe scurt – sunt online de mult. Aproape de la inceputurile online-ului in Romania.

In ce proiecte esti implicat? Faci bani din online? Te astepti la asta in viitorul apropiat/indepartat?

Deindata ce a inceput sa se dezvolte un pic viteza de transfer, am inceput sa lucrez pentru clienti americani care ne-au descoperit rapid – mai buni ca indienii si mai ieftini (si mai buni) ca americanii. Am fost freelancer pentru americani multa vreme. Asa de multa vreme incat la momentul la care am revenit in .ro cu munca am descoperit cu stupoare ca exista viata online si la noi. Habar n-aveam.

Da fac bani din online. Nu din proiectele proprii ci din proiectele altora. Inca. La momentul asta sunt implicat in 3 proiecte online, impreuna cu 2 parteneri, si in 2 proiecte off-line cu un (alt) partener.

In ordinea marimii – Make me Happy, Vot or Not , Round Pixel

Round Pixelproduce bani pentru ca se ocupa de dezvoltare pentru clienti externi. roundpixel face web, programare, design/ilustratie, print si consultanta

Vot or Not face politica – in mod echitabil. Nu produce profit in acest moment – dar speram. Speram sa ne cumpere un politician. Sau mai multi. Nu avem preferinte. Ne vindem oricui.

Make me Happy face … oameni fericiti. Este cel mai mare proiect propriu in care am fost implicat si este in continua crestere. Ne asteptam sa produca multi bani in viitorul cat se poate de apropiat.

Cum e online-ul romanesc fata de .com?

Rau. Online-ul romanesc e inca in faza de copilarie. Din pacate e copilaria unui copil autist. Si e autist din cauza ca: a. parintii n-au avut bani de haine si lemne cand era foarte mic.. si a cam racit la cap; b. nu prea le-a pasat de el si nu l-au ingrijit ; si c. pentru ca unele rude fura in strainantate – asa ca bietul copil a fost de la bun inceput privit cu ochi rai. Pe de alta parte – daca reusesti in .ro – e proof of concept pentru orice piata online dezvoltata.

In ce masura proiectele tale se adreseaza si .com-ului?

Cu o singura exceptie (arhinet) toate proiectele noastre sunt scalabile si usor de portat pentru o piata internationala. Fie ea .eu , .com , .ru, etc

Ce sfat ai da unui incepator in antreprenoriatul online?

Daca nu-ti castigi painea (si sa ramana si de frisca) din alta sursa – nu folosi niciodata banii proprii. Incearca sa vezi daca altcineva in afara de tine crede in ideea ta suficient de mult incat pe langa laude sa puna la bataie si niste bani.

De unde vine cifra 12 din S12?

De la apartamentul 12 – unde aveam sediul cand am infiintat firma. Care apartament – era un studio.

Vrei sa intri in politica?

Vreau sa cumpar un politician. Si ca sa am bani de un politician, vreau sa ma imbogatesc mai intai. Desi in ultima vreme vad ca sunt relativi iefitini – vin deja bundled cu proiecte de lege…

Care a fost cea mai incinsa dezbatere la care ai participat pe Vot or Not?

Am participat la cateva, sub diverse nume, pentru a “aprinde” un pic spiritele si pentru a incuraja alti comentatori.

Ai avut vreun model de antreprenoriat care te-a inspirat?

Nu. Mai mult, pana acum vreo 3 ani eu aveam impresia ca sunt un om cu firma. De cand am inceput sa particip la evenimente de genul Open Coffee am aflat ca s-ar putea sa fiu antreprenor.

Care dintre proiectele din online iti este cel mai drag?

In momentul asta – Make me Happy (www.makemehappy.ro) Maine, cine stie?

Care dintre proiecte este cel mai profitabil?

Chiar daca suna ca si cum m-as ascunde dupa deget, am sa spun ca depinde ce intelegi prin “profit”. Bani nu aduce nici unul. Adica toate au incasari, insa toate sunt departe de break-even daramite profit. Insa profitul il cuantificam si in alte valute: popularitate, experienta, tehnologie si proceduri pe care am fost nevoiti sa le inventam, oameni pe care ne putem baza, dezvoltatori pe care ii folosim pentru divizia de development pentru clienti (o parte a “antreprenoriatului” care functioneaza pentru noi si aduce si profit), etc.

Care este cel mai frumos cadou pe care l-ai primit vreodata? Dar cel mai nasol?

De cand imi fac liste cu cadouri la Make me Happy (www.makemehappy.ro ) primesc NUMAI cadouri frumoase. Si nici nu-i de-a mirarilea, ca doar eu le aleg. Pot enumera o groaza – un telefon steampunk, un clipper din lemn de un metru si ceva, lentile pentru camera foto, roboti, aproape tot ce se gaseste in Romania legat de StarWars, etc, etc,etc.   In ce priveste cadourile eu imi impart viata in Ante-Make me Happy si Post Make me Happy. Pe vremuri primeam o gramada de mizerii – sosete, aftershave, curele, carti politiste (bleah) samd.

Ce alte pasiuni merg bine cu online-ul?

Tot ce nu-ti cere sa ai o viata sociala in offline. Carti, filme, benzi desenate, gadget-uri… Eu sunt (in ordinea importantei) un mare devorator de: carti si filme sci-fi, DYI kits, carne de vaca in sange, lego si mai nou, board games.

Interviu cu Chinezu despre sportlocal.ro

Continuam seria interviurilor de bine si, asa cum v-am promis saptamana trecuta, azi stam de vorba cu Chinezu despre proiectul sau, sportlocal.ro .

Cand l-am intalnit prima data pe Chinezu, la una din editiile OpenCoffee am sesizat ca toti cei din jurul sau erau cu gura pana la urechi. Apoi mi-am dat seama ca domnul Cristian China-Birta raspandeste in jurul sau mai mult decat buna-dispozitie: are atata bun-simt, bunavointa si fair-play incat ar putea da din ele lumii intregi si tot sa ii mai ramana pe atat! Este un model atat din punct de vedere al atitudinii cat si ca mandru tata de familie. Asadar, pentru ca e realmente un om “de bine”, care reda valoarea cuvenita termenilor “respect” si “bun-simt”, si pentru ca il consideram o sursa de inspiratie si motivatie pentru a deveni mai buni.

Spune-ne in cateva cuvinte ce este sportlocal.ro.

Chinezu: Este exact ceea ce ii spune si sloganul, adica Primul loc pentru sportul local. Bine, acuma daca ma intrebi ce inseamna din punct de vedere personal, atunci se schimba melodia Pentru ca sportlocal.ro este un hobby, o pasiune transformata in business. Si e un sentiment atat de placut…

De ce exista el? Care e scopul lui?

Chinezu: Asta e din ciclul scopul si durata vizitei Am creat sportlocal pentru simplul motiv ca nu exista asa ceva pe piata, nu exista un loc unde sa poata fi promovat sportul ala “mic”, din toate partile tarii si de la toate nivelele. Mai ales ca se intampla niste lucruri minunate pe acolo si, din pacate, nestiute de nimeni. Tocmai ce am lansat posibilitatea ca orice club si orice sportiv sa aiba GRATIS pagina speciala dedicata pe sportlocal.ro, pe care sa si-o administreze singuri. Sa fie o carte de vizita a lor in online.

Ce te-a facut sa initiezi acest proiect?

Chinezu: Am fost fan de sport de cand m-am nascut. Si cum sunt si o sa fiu maramuresean toata viata, indiferent unde ma va arunca viata, am vrut sa fac la inceput un site, asa din joaca, unde sa fie rezultatele din Maramures. Numai ca am vazut ca a prins instant si asa m-am gandit sa il transform intr-un business. Bine, a durat cateva luni sa analizez piata, sa fac niste previziuni, dar i-am dat drumul.

Spune-ne 3 chestii pe care vrei sa le “obtii” cu sportlocal.

Chinezu: In primul rand bani Oricat ar suna de cinic, sportlocal.ro e un business si orice business trebuie sa faca bani. Numai ca este un business aparte pentru mine, unul care e calare pe sufletul meu, ca sa zic asa Care imi place teribil de mult Ce mai vreau de la sportlocal.ro? Sa fie un spatiu de promovare a tot ceea ce inseamna sportul local, echipele si sportivii care altfel nu sunt bagati in seama si care merita paginii intregi scrise despre ei. Vreau sa construiesc o comunitate de suporteri si de iubitori ai sportului, unde sa se poate discuta si altceva decat cum s-a spalat pe dinti Becali sau cat de lunga a fost linia pe care a tras-o Mutu pe nas. Avem atat de mult sport frumos in Romania si atat de putin aflam despre asta…

Crezi ca sportul romanesc mai are sanse sa devina mai mult decat simplul uitat la TV si comentat de pe margine?

Chinezu: Da, sunt ferm convins ca incet, incet lucrurile se vor schimba. Si asta proneste nu de la autoritati, despre implicarea carora in sport nu vreau sa discut ca numai ma enervez, ci de la particulari, de la cei care investesc in cluburi private pentru copii, pentru tineri, de cei care aleg calea investitie in sport, lucru pentru care eu ii respect, in ciuda bubelor pe care le au. Am mari sperante ca lucrurile se vor schimba. Tocmai asta incerc sa fac si cu sportlocal.ro, sa arat ca lucrurile se schimba.

Spune-ne 3 lucruri pe care tu le consideri prioritare in devoltarea sportului local si nationalChinezu: Antrenorii. Asta e cel mai important. E o catastrofa nationala, la propriu, ce se intampla cu antrenoratul in Romania. Nu intereseaza pe nimeni ca avem din ce in ce mai putini antrenori si din ce in ce mai slab pregatiti. Unii antreneaza pentru ca nu sunt in stare sa faca altceva in viata. E dur spus, dar asta e realitatea. Iar cand un antrenor ia, sa zicem, un copil de la varsta frageda si il invata, cand il invata, numai prostii, se duce dracu dezvoltarea copilului. E mult de discutat pe tema asta…

Apoi schimbarea mentalitatii. Enorm de multa lume in Romania a adoptat tactica lamentarii si a statului degeaba cu lacrima in capatul ochiului, plangandu-si de mila. Tebuie o atitudine pro-activa, o schimbare de mentalitate, o adaptare la ce se intampla acum in toata lumea. Vorba extraordinarului Steve McDowell, campiona mondial la rugby cu All Blacks, cu care am avut fantastica sansa de a sta mult de vorba: “si noi, si voi suntem facuti din acelasi material, sange si carne. Mentalitatea e diferita, insa…”.

Banii. Nu poti fara bani. Doar ca trebuie vazuti ca o modalitate de a face performanta, nu ca obiectiv in sine. Si nu sa stai cu mana intinsa ca poate poate o sa iti dea statul ceva. Bani pentru sport exista pe piata. Trebuie doar sa intelegi cum poti sa ii atragi si sa te misti in directia respectiva, nu sa stai inchis in birou si sa iti plangi de mila.

In afara de sportlocal.ro, ce iti mai ocupa timpul?

Chinezu: Onlineul imi ocupa timpul in cea mai mare masura. Si ca business, cu blogul, cu twitter, cu facebook, cu tot ce inseamna social media. Iar tot timpul liber pe care il am incerc sa mi-l daruiesc sa stau cu Mara mea cea minunata, cu Alecu si cu Adina, sotia mea

Multumim si mult succes in continuare!

Textul este transcris conform cu originalul si dupa numarul de zambete pe care le observati in text va puteti da seama cam care este atmosfera unei discutii cu Chinezu atunci cand este despre un subiect de suflet, indiferent de spatiul de dialog.  Si, dupa cum spuneam mai sus, daca este rost de a face o fapta buna, de implicare in fapte bune, Chinezu este acolo sa dea tonul sau sa sustina – Ieri si-a scos blogul “la mezat” pentru a ajuta o cauza nobila – strangerea de fonduri pentru salvarea lui Daniel Raduta. Respect!

Interviu cu Carmen Lidia Vidu

A participat la TEDx Romania, a regizat pe scena celui mai mare teatru din Romania si a facut-o intr-un stil propriu, nou, modern si mai exact spus, intr-un stil expresiv, puternic. Carmen Lidia Vidu, intr-un interviu in exclusivitate. Ne-am dorit sa stam de vorba cu omul pentru a putea descoperi artistul.

Care e destinul teatrului intre internet, it&c, viteza, stiinta, gadget, religie?

Regizorul e omul care nu stie sa faca nimic, dar poate sa le coordoneze pe toate; asa si teatrul: nu e nici internet, nici gadget, nici religie, dar le are pe toate.

In acest moment cred ca teatrului ii lipsesc regizorii si ideile regizorale; e fie cam prafuit, fie cam fortat.

Care sunt mizele teatrului pe care il regizezi?

Teatrul este o poveste pentru oamenii mari carora le lipseste copilaria, bine, am formulat cam prostut ideea, dar nu stiu cum sa ma exprim mai bine. Incerc sa fiu altfel decat sunt, si ma ajuta teatrul. Mi-ar placea sa ma iubeasca mai mult.

Care este teatrul bucurestean favorit?

Mie imi plac mai mult parcurile, copiii si batranii.

Care este cel mai receptiv actor cu care ai lucrat?

Am lucrat mult, rapid si cel mai bine cu Marius Manole, dar sunt mandra de toti oamenii cu care am colaborat. Ii iubesc.

Care este spectacolul tau favorit?

Cand eram copil am plans la Fuga Catalinei Buzoianu, apoi m-a dat gata Saptamana Luminata a lui Mihai Maniutiu, am fost si sunt fana lui Purcarete, Woyzsech-ul din Arad a lui Alexa Visarion e unul din cele mai emotionante spectacole din viata mea, iar mai nou sunt cu ochii pe Pippo Delbono.

Ce alti regizori urmaresti?

Nu urmaresc niciun regizor. Poate doar rar. Pentru mine teatru nu e un loc de munca. Nu incerc sa fac performanta, sa vad, sa stiu, sa urmatresc tot. Imi plac multe spectacole. Cunosc putine lucruri despre teatru, poate modelfiindca lumea scortoasa a teatrului romanesc ma face sa rad.

Ai vreun  de personalitate din lumea teatrului? Dar din afara teatrului?

Il ador pe bunicul meu. Cand ma gandesc la el mi se face rusine de felul in care traiesc si imi jur de fiecare data ca o sa devin un om bun.

E mai greu pentru o femeie in teatrul romanesc?

Eu nu sunt o prezenta serioasa in teatrul romanesc. Lucrez rar, doar in Bucuresti si nu prea fac teatru, mai mult video poeme teatrale.

Cat de importante sunt inovatiile de tip new-media –proiectii, sound desing, light desing – in teatrul contemporan?

Fara inovatii spectacolul nu se face, ramane la stadiu de lectura miscata. Vreau sa stie asta toti care nu vor si nu inteleg si totusi fac teatru

Cum te raportezi la critica de teatru? Care mai e rolul criticii?

Nu ma raportez nici cum si nici nu ma intereseaza subiectul. Critica de teatru transforma teatru intr-o profesie, ceea ce e jenant, dar ce stiu eu…

Ce spectacol nu ti-a reusit asa cum ai vrut?

Nu am reusit sa ma casatoresc, sa am o casa, o masina, sa fac un copil. Am doar un caine, in rest nu conteaza. Mie imi place enorm teatrul, dar nu stiu sa-ti explic cum si in ce fel. Nu e o competitie si nicio profestie. Eu stiu sa fac spectacol, eu stiu sa spun povesti. Mie imi lipsesc multe lucruri in viata. Pentru mine teatrul e o confesiune, un jurnal…nu exista sa nu iasa, nu exista termenul de “corect”.

Care este citatul tau preferat (motto-ul)?

“Eu cred in rai”, “totul e desertaciune”, pe la 20 de ani imi placea “ life is a smile”…acum mi-e jena de lucrul asta

Ce alte pasiuni mai ai in afara de teatru?

Imi place sa vopsesc toate lucrurile in alb, sa imi fac unghile rosii, sa fac curat in casa, sa inot, sa fac poze in timp ce inot, sa fac sauna, sa fiu geloasa, sa-mi cer des iertare.

© 2021 Prince Radu. All rights reserved.

Theme by Anders Norén.