Prince Radu

Menu Close

Category: Sanatate (page 1 of 4)

Cand incepe copilul sa vorbeasca?

Nu exista o varsta la care este obligatoriu ca toti copiii sa vorbeasca – unii o fac mai devreme, altii mai tarziu Nu putini sunt parintii care intra in panica daca odrasla lor “intarziei sa vorbeasca. Intreaba in dreapta si-n stanga daca ceva nu este in neregula cu copilul lor, il duc la o sumedenie de medici, convinsi ca micutul se confrunta cu o problema de sanatate.

Le vine greu sa nu se gandeasca ca ar putea sa nu vorbeasca niciodata, iar acest gand ii inspaimanta. Aceasta atitudine porneste, in general, de la faptul ca parintii isi compara odrasla cu a altora. Daca micutul prietenilor, care este chiar cu o luna mai mic decat al lor, vorbeste, iar al lor nu, atunci sigur este ceva in neregula. Ei ar trebui sa stie ca nu exista o varsta standard la care toti copiii ar trebui sa vorbeasca. Aceasta capacitate poate sa apara la varste diferite la cei mici.

Exista chiar opinii potrivit carora copiii care vorbesc mai tarziu au o inteligenta peste medie. Sunt cazuri celebre care confirma aceasta parere (de exemplu, Lucian Blaga care a inceput sa vorbeasca abia dupa ce a implinit patru ani).

Primele cuvinte

In primele luni de viata, bebelusul “gangurestei, adica pronunta diverse sunete si exclamatii. Cel mai adesea, el tipa. In aceasta perioada, aceste semne sunt expresia sentimentelor pe care le are. El reuseste mai usor sa-si exprime durerea decat fericirea si de aceea tipa. Spre sfarsitul primului an de viata, ganguritul ia forma a diferite silabe, care se transforma apoi in cuvinte. Pentru a se stabili anumite repere, se accepta, in general, ca pana la un an bebelusii silabisesc cateva cuvinte. “Mamai, “tatai sau “papai – sunt printre primele cuvinte pe care incep sa le spuna. Pana la un an si jumatate-doi, vocabularul se imbogateste pana la a rosti in jur de 20 de cuvinte, pe care le pronunta mai mult sau mai putin bine. Uneori, acestea iau si forma unor propozitii, iar cumularea lor continua pe parcursul intregii copilarii.

Cuvintele reprezinta, de fapt, notiunile pe care le-a invatat micutul. Atunci cand incepe sa silabiseasca inseamna ca a invatat notiunile pe care ele le reprezinta. Pentru micuti, cuvintele pe care incep sa le rosteasca reprezinta persoanele apropiate (mama, tata) sau dorintele lui. El invata intai cuvintele pe care le aude cel mai des si care par cel mai usor de pronuntat. Daca are frati sau surori mai mari, atunci incepe sa vorbeasca mai repede.

Aceeasi situatie este posibila si daca este inconjurat mai toata ziua de multi indivizi (mama, tata, diferite rude) sau daca persoana care il ingrijeste vorbeste foarte mult cu el (este mai ales cazul mamei sau al bunicilor). Copilasul simte atmosfera de dragoste din jurul lui, linistea si intelegerea ce caracterizeaza o familie in care se naste un copil. Ea il stimuleaza sa se dezvolte armonios si-l impulsioneaza sa vorbeasca mai repede si cat mai corect.

Cazuri aparte

Pentru a nu mai fi ingrijorati, parintii trebuie sa stie ca rarele cazuri de mutenie apar in cazul in care bebelusul s-a nascut ori a suferit la nastere traumatisme grave ale sistemului nervos. De pilda, daca la nastere a avut vreo hemoragie craniana sau in primele luni de viata s-a intoxicat cu medicamente. De asemenea, ea mai apare daca exista antecedente in familie sau daca micutul sufera de hipoacuzie (probleme cu auzul).

Daca micutul nu aude bine, nu poate nici sa invete sa vorbeasca. Sau problema poate fi cauzata de autism. Cele mai grave situatii sunt cele in care mutenia este determinata de o involutie cerebrala. Ea este asociata si cu alte probleme aum ar fi retardul mintal. In alte situatii, copilul pur si simplu incepe sa vorbeasca mai tarziu decat altii. Exista cazuri aparte, cand un copil care silabiseste cateva cuvinte refuza la un moment dat sa le mai rosteasca. Acesta nu este deloc un semn de ingrijorare pentru un copil normal, crescut intr-un mediu adecvat. Din anumite motive, micutul reactioneaza in felul acesta. El aude si intelege tot ce se vorbeste in preajma lui si isi exprima toate dorintele prin semne. Unii specialisti cred ca aceasta reactie este determinata de faptul ca micutul crede ca ceilalti vorbesc si pentru el.

Altii spun ca unor copii li se pare greu sa vorbeasca. Si atata timp cat obtin ceea ce doresc fara a vorbi, doar prin semne, pentru ei este mult mai confortabil. Pot sa reactioneze in acest fel pana la doi anisori sau chiar mai tarziu. Cu un astfel de copil, parintii trebuie sa aiba rabdare si vor observa ca, incet-incet, el va incepe sa vorbeasca. Va spune chiar mai multe cuvinte decat credeau parintii ca stie, semn al atentiei deosebite pe care a avut-o in perioada in care a “amutiti.

Dificultati de exprimare

Alti parinti confunda dificultatea de a vorbi cu dificultatea de exprimare pe care o poate avea un copil. Dificultatea de exprimare este atunci cand copilul nu este deloc sau prea putin inteles de alte persoane din afara familiei. Parintii reusesc sa “vorbeascai cu copilul lor, dar prietenii lor se uita la micut intrebatori, nereusind sa descifreze cuvintele spuse. Aceasta dificultate apare la mai toti copiii, dupa ce incep sa rosteasca mai multe cuvinte. Doar atunci cand se prelungeste prea mult parintii ar trebui sa se ingrijoreze si sa apeleze la un logoped.

Alti copii au dificultati sporite sa pronunte anumite litere. “Ri, “si sau “li sunt cel mai greu de pronuntat, dar dau si farmecul pronuntiei celor mici. Majoritatea reusesc sa depaseasca aceasta dificultate si ajung sa pronunte corect literele respective. Altii nu, si raman “raraitii sau “sasaitii. In cazuri deosebite, atunci cand micutul este bruscat in familie sau este martor al violentei domestice, el poate reactiona si in acest fel: refuza sa vorbeasca. Este felul lui de a arata cat este de afectat de ceea ce i se intampla lui sau persoanei care il ingrijeste. Este atitudinea, putem spune, cea mai putin daunatoare lui.

Refuza sa vorbeasca, desi poate sa o faca. Altii insa chiar nu reusesc sa articuleze cuvintele din cauza mediului familial. Spaima pe care o simt in preajma persoanei violente din familie le poate inhiba centrii nervosi responsabili cu vorbirea. Atmosfera de ostilitate, scandal ii dauneaza in general copilului, acesta putand sa aiba grave probleme de dezvoltare. Ele sunt pricinuite de faptul ca tipetele si cuvintele auzite de el sunt asociate unor sentimente negative. Iar acestea nu sunt deloc stimulatoare pentru cresterea lui sanatoasa. Din contra, reprezinta cel mai dificil obstacol, pe care un copil nu-l poate depasi fara ajutorul celor din jur. Daca situatia persista, consecintele pe termen lung se rasfrang in mod dramatic asupra dezvoltarii copilului. O reactie asemanatoare pot avea si copiii parasiti de parinti.

Familiile bilingve

Sunt familii in care se vorbesc in mod curent doua limbi. Alte familii vor sa-si invete bebelusul sa deprinda si o limba straina impreuna cu limba materna. Pentru a reusi acest lucru, copilului trebuie sa i se vorbeasca de la inceput in cele doua limbi. Conditia esentiala este insa aceea ca mama sa-i vorbeasca numai in limba romana, iar tata doar in engleza (franceza, italiana etc.). Micutul are nevoie de anumite repere, de stabilitate si de constata.

In acest fel, el se va obisnui sa-i raspunda mamei in limba romana si tatalui in limba in care acesta ii vorbeste. Si va invata, in cel mai usor mod, de la cea mai mica varsta, sa vorbeasca atat limba materna, cat si o limba straina. Aceasta modalitate de invatare nu este una care ingreuneaza dezvoltarea copilului. Unii mai sustin ca micutul nu poate sa fie atent la ce-i vorbesc cei doi parinti. Ei spun ca-i este foarte greu sa inteleaga ce spun parintii si nu reuseste sa faca diferenta intre cuvintele pe care le aude la ei. Din cauza aceasta, copilul poate sa inceapa sa silabiseasca mai tarziu decat ceilalti micuti.

Ideea este una falsa si se bazeaza, in principal, pe analogia care se face intre invatatul la varste mici cu cel la varste mari. Din contra, putem spune ca acest mod de a-l invata pe bebelus o limba straina il ajuta sa-si dezvolte inteligenta, dar si atentia si capacitatea de invatare. Iar studiile realizate de specialisti americani arata ca cu cat varsta micutului este mai mica, cu atat mai bine va stapani respectiva limba straina.

Cofeina si sanatatea

Cea mai mare parte a studiilor legate de cofeina si sanatate se refera, de fapt, la cafea. De aici si dificultatea de a stabili doar efectele cofeinei Aportul cotidian moderat de cofeina, pana la 300 mg sau echivalentul a trei cesti de cafea, nu poate pune nicio problema de sanatate, cu rezerva ca regimul alimentar, consumul de alcool, miscarea fizica sa fie echilibrate.

Cofeina este unul dintre ingredientii alimentari cei mai studiati, dar este departe de a-si fi dezvaluit toate secretele. De aceea vom incerca sa evidentiem efectele cofeinei asupra psihicului, dar si sa aflam, cu ajutorul specialistilor, daca are sau nu efecte negative asupra sanatatii si care sunt riscurile de expunere la maladii cardiovasculare, cancer. Ce este cofeina Este o metilxantina prezenta in multe vegetale, in boabele de cafea, in ciocolata, in frunzele de ceai, in castane. Cofeina intra in componenta multor bauturi si a diferitelor medicamente. Pesticid natural, cofeina protejeaza plantele de insecte si paraziti.

Continutul de cofeina la o ceasca de cafea de 150 ml este de 85 mg, de 60 mg la aceeasi cantitate de cafea solubila si de 3 mg la cafeaua decofeinizata. Un pliculet de fruze de ceai contine 30 mg de cofeina, ceaiul instant – 20 mg si cacaoa sau ciocolata calda – 20 mg. Un pahar de 200 ml de bautura gazoasa cofeinizata contine intre 20 si 60 mg de cofeina.

Statistici In Europa, adultii consuma in medie 200 mg de cofeina pe zi, provenita in principal din cafea si ceai, dar si din bauturi gazoase si energizante. Totodata, aceasta doza depinde in mod considerabil de obisnuinta diverselor populatii, astfel ca in tarile nordice se consuma foarte multa cafea, in Danemarca, Finlanda, Norvegia sau Suedia consumul mediu de cafea ajungand la 400 ml pe zi.

Copiii, adultii tineri si persoanele care nu beau cafea isi iau doza zilnica de cofeina din ceai sau bauturi gazoase cofeinizate. Potrivit Directivei 2002/67/CE a Comisei Europene, prezenta cofeinei in diverse produse trebuie sa fie specificata pe eticheta bauturilor gazoase si a celor energizante, dar nu si la cafea, ceai si alte produse derivate. Metabolismul si cofeina Cofeina ajunge in sange dupa 30-45 de minute de la ingestie, dupa care este metabolizata si mai apoi eliminata prin urina. “Durata de viatai a cofeinei in organism este de 4 ore (dar estimarile variaza intre doua si 10 ore).

Sarcina incetineste metabolismul cofeinei, ceea ce face ca aceasta sa ramana mai mult timp in organismul femeii gravide. Principala influenta a cofeinei asupra organismului uman este aceea de stimulent al sistemului nervos central, crescand atentia si capacitatea de concentrare, actionand asupra receptorilor adenozinei. Aceasta este o substanta chimica natural secretata de organismul uman, care actioneaza ca mesager in activitatea cerebrala, moduland starea de veghe si somn (este vorba, de fapt, de semnalul de oboseala).

Cofeina blocheaza unii receptori ai adenozinei in tesuturile nervoase si in principal din creier, mentinand organismul in stare de veghe. Gratie acestui mecanism, cofeina poate ameliora capacitatea de efort psihic si mental, alungand, pentru o vreme, oboseala. Inhibarea receptorilor adenozinei poate, de asemenea, sa favorizeze constrictia vaselor sangvine, indepartand migrenele si durerile de cap, ceea ce explica de ce cofeina intra in componenta a numeroase analgezice.

Sensibilitatea la cofeina

Difera considerabil de la persoana la persoana. Cercetatorii au descoperit recent o “gena a metabolismului lenti – persoanele care au aceasta gena elimina cofeina intr-un timp mai indelungat. Un studiu epidemiologic recent demonstreaza ca la persoanele purtatoare ale acestei gene consumul de cafea ar fi asociat unui risc major de infarct non-fatal, ceea ce ii face pe oamenii de stiinta sa creada ca in aceasta asociere un rol major l-ar putea avea cofeina. De aceea se recomanda ca femeile insarcinate si persoanele care sufera de unele maladii, precum si cele sensibile la cofeina sa incerce sa modereze consumul de cafea si alte alimente sau bauturi care contin aceasta substanta.

Problema legata de posibilele efecte ale cofeinei asupra sarcinii si fetusului in cazul in care se depaseste limita admisa pe zi ramane inca in dezbatere. Avand in vedere datele care atesta faptul ca aceasta substanta influenteaza metabolismul, este preferabil ca femeile insarcinate sa consume moderat cofeina, indiferent din ce sursa.

La copii, care in mod normal nu consuma nici ceai nici cafea, bauturile energizante, cola si alte bauturi gazoase care contin cofeina trebuie sa nu depaseasca zilnic pragul de 5,3 mg pe kilogram de masa corporala (160 mg cofeina pentru un copil de 10 ani cu o greutate de 30 kg). Nerespectarea acestui prag poate duce la schimbari de comportament, cum ar fi iritabilitatea, agitatia, nervozitatea si anxietatea.

De retinut! Studiile atesta faptul ca un consum de mai putin de 300 mg de cofeina pe zi nu ridica probleme de sanatate. Bune si rele… O doza de cofeina cuprinsa intre 100 si 600 mg accelereaza gandirea, activeaza spiritul de coordonare si agilitatea. In cantitate prea mare insa, poate produce agitatie si poate afecta motricitatea. O cantitate mai mare de 2.000 mg pe zi poate provoca insomnie, tremuraturi si accelerarea respiratiei. Aceste simptome apar uneori si la doze mai mici. Un consum regulat insa dezvolta toleranta la multe din aceste efecte. Cofeina stimuleaza, de asemenea, eliberarea de cortizon si adrenalina, ridica presiunea arteriala, accelerand ritmul cardiac, poate avea efecte diuretice, provoaca relaxarea bronhiilor si stimuleaza metabolismul.

Maladiile cardiovasculare

Timp de zeci de ani, cercetatorii au studiat efectele cofeinei asupra maladiilor cardiovasculare, considerand ca aceasta ar fi “vinovatai de cresterea presiunii arteriale, de aritmii si alte tulburari de ritm cardiac. Chiar daca un consum moderat de cofeina nu este, in general, asociat cu cresterea riscului de maladii cardiovasculare, este greu totusi sa se excluda o relatie intre cauza si efect in cazul unui consum ridicat. Daca, in plus, consumul exagerat de cofeina este insotit si de fumat, sedentarism, abuz de alcool si o hrana bogata in grasimi, aparitia maladiilor cardiovasculare este foarte probabila.

Presiunea arteriala

Chiar daca un timp indelungat s-a crezut ca aceasta substanta creste presiunea arteriala, studii recente clinice si biologice atesta faptul ca un consum moderat are chiar un efect benefic, regland-o. Chiar daca nu exista o concordanta de pareri la acest capitol, cresterea presiunii arteriale a fost observata destul de frecvent si la persoane care nu au consumat niciodata cofeina. Asadar, in absenta unor date stiintifice clare, persoanele hipertensive sunt sfatuite sa consume cofeina cu moderatie.

Colesterolul

Studii provenite in principal din tarile scandinave sustin ca persoanele care beau cafea in exces se pot confrunta cu o crestere a nivelului colesterolului rau (LDL), ceea ce constituie principalul factor de risc pentru maladiile cardiace. Acest efect pare a se limita insa la cafeaua fiarta in ibric, cea preparata la filtru sau cea solubila neavand asemenea influente negative.

Boli coronariene

Un important studiu realizat de cercetatorii americani pe un esantion de 120.000 de persoane, studiu care a durat 20 de ani, nu a permis sa se traga concluzia ferma ca un consum ridicat de cofeina (implicit cafea) ar creste riscul de boli coronariene, chiar si in cazul in care persoana ar bea sase cesti de cafea pe zi. Studii recente insa au aratat ca infarctul “usori, la unele persoane sensibile, poate fi provocat chiar si de numai o cafea pe zi. Mai multe studii arata insa ca un consum moderat de cofeina scade riscul de maladii coronariene tocmai datorita antioxidantilor prezenti in aceasta substanta.

Cancer

Nimic nu demonstreaza faptul ca a bea cafea sau ceai ar reprezenta un factor de risc in legatura cu unele forme de cancer. Ba dimpotriva, exista studii recente care arata ca aceasta ar avea un efect protector impotriva unor forme de cancer cum ar fi cel hepatic si colonorectal. Efecte benfice ‘ protector impotriva diabetului de tip 2 ‘ protector impotriva maladiei Parkinson ‘ protector impotriva bililor hepatice – ciroza, carcinom hepatocelular ‘ mentine functiile congnitive la varste inaintate.

Oul, un aliment sanatos, dar nu abuza !

Reprezentative pentru Paste, ouale sunt nelipsite de pe masa festiva. Ceea ce e bine, pentru ca sunt bogate in proteine si vitamine. Numai ca zilele acestea cam abuzam de calitatile lor. Asta o fi rau? Au fost pe nedrept ponegrite pentru ca mareau colesterolul, atacau ficatul, ingreunau digestia. Medicii si diabetologii au reabilitat virtutile curative ale oului de gaina, e drept, dar cu mentiunea ca trebuie totusi sa pastram masura.

Adevarat sau fals?

‘ Oul contine tot ceea ce ii este necesar organismului – FALS! Este, intr-adevar, un produs-minune care ofera energie, albumine pretioase si bioregulatori, o mare cantitate de minerale (calciu si fier), vitaminele A, B1, B2. Dar ii lipsesc hidratii de carbon si vitamina C.

‘ Oul este greu de asimilat – FALS! Are cea mai mare cantitate de albumine, ceea ce-i confera calitatea de a fi usor asimilat. ‘ Ataca ficatul – FALS! Datorita continutului de metionina, un aminoacid folositor pentru ficat, determina contractia vezicii biliare, stimuland activitatea fierii, contribuind in acelasi timp la asimilarea grasimilor. Ouale prajite insa nu au acelasi statut preferential. Ele sunt cele care dauneaza ficatului. ‘

Nu sunt recomandate persoanelor in varsta – FALS! Oul contine atat calciu, cat si vitamina D, necesara fixarii calciului in oase. Vitamina D este sintetizata in piele prin expunerea la soare, dar in timpul iernii insa acest lucru nu este posibil. Pentru a suplini lipsa vitaminei D, in sezonul rece putem sa mancam trei-patru oua pe saptamana. Este o metoda sigura de prevenire a osteoporozei, boala raspandita nu numai in randul femeilor aflate la menopauza, ci si in randul barbatilor in etate. Oul este recomandat si copiilor peste trei ani, care au nevoie de suplimentarea dozei zilnice de vitamina D in lunile de iarna, pentru prevenirea rahitismului.

‘ Mai mult de doua-trei oua pe saptamana pot fi periculoase – FALS! Poti manca si cate doua oua pe zi, daca esti sanatos si daca in cursul zilei nu ai consumat alte albumine de origine animala.

‘ Ouale influenteaza negativ afectiuni ale vezicii biliare – ADEVARAT! Galbenusul, ca si untul si margarina, provoaca dureri la fiecare contractie a vezicii, fiind contraindicate persoanelor diagnosticate cu pietre la vezica biliara. De obicei, medicul interzice consumul de oua pacientilor care au fost operati de bila. ‘

Galbenusul este mai sanatos decat albusul – FALS! Albusul nu contine colesterol, in schimb in galbenus colesterol se gaseste din belsug. Asa ca, daca ai probleme cu colesterolul, mananca doar un galbenus si doua sau trei albusuri.

‘ Albusul de ou poate fi foarte periculos – ADEVARAT! Afirmatia priveste doar persoanele cu potential alergen ridicat, printre care se gasesc si bebelusii de pana la sase luni sau persoanele care iau antibiotice pe baza de sulfamide.

‘ Este foarte greu de digerat – FALS! Nu oul este responsabil pentru lentoarea digestiei, ci felul in care l-ai preparat. Cu cat supui oul unei pregatirii termice mai indelugate, cu atat va fi mai greu de digerat. Oul fiert moale se digera in intregime dupa o ora-doua, oul fiert tare sau omleta, abia dupa vreo trei ore. Daca este folosit crud, proteinele din albus se asimileaza foarte greu, iar microbii raman activi. ‘

Oul nu ingrasa – ADEVARAT! Chiar daca este foarte hranitor si satios, nu ingrasa. Mai mult decat atat, e indicat in diete, pentru ca asigura o cantitate scazuta de albumine si contine foarte putine glucide. De aceea este comparat cu un adevarat medicament. Datorita continutului ridicat de factori nutritivi, este foarte valoros pentru copii, convalescenti, denutriti, anemici.

‘ Oul este un aliment ca toate celelalte – FALS! Are proprietati terapeutice extrem de interesante. Chinezii au descoperit, inca din Antichitate, faptul ca oul poate deveni un medicament. Astfel, ouale pot trata cu succes congestia ochilor, diareea sau arsurile. Galbenusul crud, amestecat cu lapte cald este foarte bun in calmarea durerilor provocate de laringita acuta. Poate inlatura senzatia de durere in zona inimii (angor cardiac) la gravide? Un singur ou proaspat, amestecat cu 2-3 lingurite de vin de orez este reteta simpla pentru asemenea cazuri.

Sfaturi practice Maceratul din coji de oua

Este un remediu stravechi cu rezultate remarcabile in tratarea lipsei de calciu, indicat si in insuficienta paratiroidiana, tulburari de crestere, osteoporoza, fracturi, paradontoza, gravidie, alaptare. Nu este indicat in cazul diabetului zaharat si hipercalcemiei. Alege cateva oua albe, spala-le foarte bine si decojeste-le. Lasa cojile la uscat doua zile. Apoi piseaza-le intr-un servet de bucatarie curat si da-le prin rasnita de cafea. Intr-un vas de sticla sau faianta, amesteca doua parti de praf de coji de oua cu trei parti de miere si o parte suc de lamaie sau vin alb. Toarna intr-o sticla amestecul, inchide-o ermetic si pune-o la macerat timp de o saptamana, la frigider. Solutia se agita de doua-trei ori pe zi. Valabilitatea, daca e pastrata la frigider, este de sase saptamani. Se ia o lingura, de trei ori pe zi, la mesele principale, diluata in apa sau ceai medicinal. In cazul persoanelor in varsta, doza se reduce la jumatate.

Protejeaza-te de salmonela!

Pentru a evita temuta infectare cu salmonela, ouale trebuie spalate foarte bine cu apa calda, chiar si cu un strop de detergent de vase, daca provin din surse neverificate. Coaja nu e ermetica, bacteriile pot patrunde inauntru, de aceea trebuie pastrate in conditii igienice perfecte. Daca oul este tinut in frigider mai mult de o saptamana, nu mai este proaspat. Daca este tinut in frigider in cutia speciala, cu capatul ascutit in jos, poate fi pastrat pana la trei saptamani.

Verifica daca este proaspat

Oul are o camera cu aer, care se mareste in timp. Daca il pui intr-un vas cu apa rece si vezi ca se scufunda pe fundul vasului si ramane culcat, inseamna ca e proaspat. Daca pluteste cu unul dintre capete spre suprafata, are cel putin o saptamana sau doua. Pentru ca pe dinafara nu ai cum sa-ti dai seama daca sunt proaspete sau nu, e mai bine sa le spargi pe rand intr-un bol si apoi sa le adaugi, pe rand, in compozitia preparata.

Retete pentru sanatatea ta

‘ Nu doar sopranele si tenorii au nevoie sa-ti “ungai gatul. Si noi ne putem trata de laringita la fel ca ei. Pune la fiert un ou; in momentul in care incepe sa cloteasca apa, scoate oul cu o lingura, fa cate o mica gaura in coaja la un capat si la celalalt si lasa sa se scurga numai albusul. Daca te grabesti, il poti suge direct din ou. Aplicand terapia timp de 3-4 luni, vei putea recapata o voce alterata sau poti scapa de raguseala si inflamatii faringo-laringiene. ‘ Pentru o vedere excelenta, foloseste 20 oua proaspete, pe care le fierbi bine, pana devin tari.

Apoi striveste-le, cu tot cu coaja si pune-le din nou la fiert impreuna cu 500 g fasole neagra, timp de 2-3 ore, pana cand atat ouale si fasolea se inmoaie bine. Se indeparteaza boabele de fasole, se scurg ouale si se depoziteaza intr-un borcan curat cu capac. Se mananca 2-3 astfel de oua, in fiecare zi, pana la atingerea rezultatelor dorite. ‘ Daca suferi de arsuri si ulceratii ale pielii, amesteca un albus de ou cu vin de orez si unge cu delicatete zona. Statisticile medicale chineze actuale arata ca albusul de ou, obtinut in conditii foarte sterile, da rezultate excelente in vindecarea arsurilor de gradul I si II pe suprafete de 10-20% din corp, perioada de tratament variind intre 10 si 31 zile. ‘

Neurodermita si psoriazisul pot fi tratate cu un preparat din doua oua foarte proaspete, care se tin vreme de o saptamana in otet. Scurge otetul si sparge ouale intr-un vas steril, amestecandu-le pana la omogenizare. Preparatul se va pastra la rece, ferit de lumina. Se unge pielea in locurile afectate, timp de 1-2 minute, de mai multe ori pe zi. Tratamentul nu trebuie intrerupt deoarece este posibila recidiva. ‘ Un amestec in parti egale de albus de ou cu ulei de susan poate fi medicamentul ideal pentru tratarea otitei medii supurante, daca se toarna cate 4-5 picaturi zilnic, in urechea afectata. ‘ Si galbenusul de ou are proprietati la fel de surprinzatoare.

Calmeaza tusea convulsiva la copii, cand este amestecat cu lapte cald. Uuleiul extras din el poate fi un excelent unguent pentru tratarea arsurilor de gradul I si II, producand o senzatie de racorire, fara sa lase loc pentru cicatrici. Iata cum se obtine uleiul din galbenus: se fierb 10 oua pana devin foarte tari; se extrag galbenusurile si se strivesc, se freaca bine. Se pune amestecul intr-o tigaie bine incinsa, pe foc mare, amestecand incontinuu pana se innegreste, moment in care se degaja extractul uleios. Se varsa tot continutul tigaii intr-o panza permeabila si se stoarce pentru a separa uleiul.

‘ In tratamentul ulcerului varicos, uleiul extras din galbenusul de ou este foarte eficient. ‘ Daca suferi de hiperaciditate gastrica, ulcer gastric si duodenal, te poti vindeca band zilnic cate un pahar de apa calduta in care ai dizolvat o lingurita de praf fin de coaja de ou coapta bine in cuptor. Amesteca 12 oua cu 500 g zahar candel si cu 500 g vin de orez; coace amestecul intr-o tigaie pana se ingalbeneste. Ia o lingura din preparat, inainte de fiecare masa, pentru a scapa de spasmele gastrice.

Totul despre colesterol

Colesterolul poate fi benefic si, in acelasi timp, nefast pentru sanatate, de aceea este important sa stii ce este el si ce poti face pentru a-l mentine intre valori normale Probabil ca in ultimul timp ai auzit vorbindu-se destul de des despre colesterol, care a devenit un subiect de prima importanta in lumea medicala si nu numai. Oare de ce? Este bine-cunoscut faptul ca ucigasul mondial numarul 1 sunt bolile cardiovasculare: infarctul de miocard, ateroscleroza, accidentul vascular cerebral etc. Ei bine, nivelul ridicat de colesterol joaca un rol important in aparitia acestor afectiuni grave.

Ce este colesterolul

O substanta grasa care intra in compozitia membranelor tuturor celulelor din organism. De asemenea, colesterolul se gaseste si in circulatia sanguina. Este normal sa avem colesterol, caci el serveste la producerea membranelor celulare si a anumitor hormoni si participa la unele functii ale organismului. Numai ca un nivel prea mare de colesterol reprezinta un risc major de aparitie a bolilor de inima si a afectiunilor vasculare.

O parte (20-30%) din cantitatea de colesterol pe care fiecare dintre noi o avem provine din alimentatie (carne, oua, unt, branza, lapte integral etc.), iar cealalta parte este fabricata chiar de organism, la nivelul ficatului. Alimentele bogate in grasimi saturate stimuleaza producerea in organism a unei cantitati mai mari de colesterol.

Cantitatea de colesterol pe care o produce organismul fiecaruia depinde de mai multi factori: ereditate, unele afectiuni (de exemplu diabet, tulburari in activitatea tiroidei), tipul de alimentatie (mai mult sau mai putin bogata in grasimi), tratamente medicamentoase.

Exista colesterol “buni si colesterol “rau

Colesterolul, cat si alte grasimi, nu pot fi dizolvate in sange. Ele sunt transportate de la si catre celule de lipoproteine, care sunt de doua feluri: lipoproteine cu densitate mica (LDL), cunoscute si sub numele de colesterol “raui si lipoproteine cu densitate mare (HDL), colesterolul “buni. De ce unele lipoproteine sunt rele si altele bune?

Iata explicatia: LDL, cele care transporta colesterolul la celule, favorizeaza depunerea grasimilor pe peretii arterelor, conducand la formarea placilor de aterom. Lipoproteinele HDL, dimpotriva, transporta surplusul de colesterol din celule si sange si il readuc la ficat, pentru a fi eliminat din organism.

Valorile normale

Valoarea normala a colesterolului total se situeaza intre 150-200 mg/dL. Valorile cuprinse intre 200 si 239 mg/dL nu sunt chiar alarmante, dar nici nu te pun la adapost. O valoare de peste 240 mg/dL reprezinta un risc marit de aparitie a afectiunilor cardiovasculare: un risc de doua ori mai mare decat al persoanelor care au valori normale ale colesterolului. Se estimeaza ca peste jumatate din populatie are valori crescute ale colesterolului.

Specialistii recomanda persoanelor care au valori normale ale colesterolului sa isi masoare colesterolul cel putin o data la 5 ani, dar insista ca barbatii de peste 45 de ani si femeile de peste 55 de ani sa-si faca analizele mai des, o data la 1-2 ani. Atentie, insa! Nu este importanta doar valoarea colesterolului total. Pentru a evalua riscul unui atac de cord se masoara nivelul colesterolului HDL si a colesterolului LDL din sange. Nivelul optim al colesterolului LDL se situeaza sub valoarea de 130 mg/dL.

O valoare mai mare de 160 mg/dL reflecta un risc marit de a suferi de o boala de inima. In ce priveste colesterolul HDL (cel “buni), situatia este diferita: cu cat valoarea HDL este mai mare, cu atat mai scazut este riscul aparitiei unei afectiuni coronariene. Asadar, un nivel al HDL mai mic de 40 mg/dL sporeste riscul instalarii unei boli cardiovasculare. Nu uita! Chiar daca nivelul colesterolului tau se situeaza intre valori normale nu inseamna ca poti consuma la discretie alimente bogate in grasimi. Pentru a te feri de bolile cardiovasculare este intelept sa adopti o dieta echilibrata si sa faci multa miscare.

Special pentru femei

Ca regula, femeile au un nivel mai mare de colesterol HDL decat barbatii, gratie estrogenilor. Asa stand lucrurile, pana la instalarea menopauzei, cand secretia de estrogeni scade, femeile sunt mai protejate de afectiunile cardiovasculare decat partenerii lor de sex opus.

E bine sa stii:

  • Folosind margarina in loc de unt poti scadea colesterolul? Nu. Atat margarina, cat si untul contin grasimi, asa incat trebuie consumate cu moderatie. Din punct de vedere alimentar, factorul major care contribuie la cresterea colesterolului sunt alimentele bogate in grasimi saturate. Doar reducand consumul acestora putem mentine nivelul colesterolului intre valori normale.
  • Oamenii slabi nu trebuie sa-si faca masoare colesterolul. Fals. Persoanele cu surplus de greutate au, intr-adevar, sanse mai mari sa aiba un nivel crescut de colesterol, din cauza consumului mare de alimente grase. Dar si persoanele slabe trebuie sa-si controleze nivelul colesterolului, pentru ca nimeni nu poate manca orice si oricat vrea fara sa nu suporte consecintele. Chiar daca ai o greutate normala sau aproape de cea normala si nu te ingrasi oricat ai manca, asta nu inseamna ca nu poti avea hipercolesterolemie.

Modifica alimentatia!

Pentru a reduce nivelul colesterolului se impune sa-ti modifici alimentatia si stilul de viata. Alege doar alimente care contin cantitati mici de grasimi saturate, scapa de kilogramele in plus si fa regulat exercitii fizice (cel putin 30 de minute pe zi). Unele persoane au nevoie si de un tratament medicamentos, in cazul in care modificarea dietei nu conduce la rezultatele dorite. Chiar daca vei urma un tratament, este obligatoriu sa-ti supraveghezi cu atentie alimentatia si sa respecti cu strictete recomandarile medicului.

Iata cateva sfaturi:

  • Grasimile saturate sunt cele mai periculoase si trebuie reduse cat mai mult posibil din alimentatie. Unde le gasim? In majoritatea produselor de origine animala (carne de vita, de porc, de pui, unt, smantana, lapte, branza si alte produse lactate obtinute din lapte integral). Si grasimile hidrogenate, care se gasesc in special in margarine, contribuie la cresterea colesterolului din sange. Foloseste astfel de alimente doar daca nu contin mai mult de 2 grame de grasimi saturate la 30-40 grame produs.
  • In loc de unt poti folosi margarina, dar preferabil din cea lichida sau la tub, care contine mai putine grasimi hidrogenate.
  • Incearca sa inlocuiesti grasimile saturate cu cele nesaturate, care nu sunt periculoase si care, mai mult, ajuta la scaderea colesterolului. Acestea se gasesc in principal in uleiurile obtinute din plante: sofran, susan, floarea-soarelui, porumb, soia, masline, avocado, dar si in nuci, alune si seminte. Dar cel mai bine este sa consumi grasimile, oricare ar fi ele, cu moderatie.
  • Consuma cat mai rar cartofi prajiti, gogosi, prajituri, biscuiti, carne grasa, mezeluri, smantana, cascaval.
  • Include in alimentatie cat mai multe fructe si legume, cereale integrale si peste (cel putin de doua ori pe saptamana). Alege carnea macra in locul celei grase, precum si pui fara piele si gateste-le fara sa adaugi grasimi saturate.
  • Cumpara lapte si produse lactate cu continut mic de grasimi (maximum 1%). In loc de smantana (de exemplu, la ciorba sau sosuri) foloseste iaurt natural degresat.
  • Renunta la bauturile racoritoare cu adaos de zahar si limiteaza consumul de dulciuri.
  • Foloseste cat mai putina sare la prepararea mancarii: prea multa sare poate favoriza instalarea hipertensiunii arteriale.
  • Nu manca mai mult de doua galbenusuri de ou pe saptamana. Un galbenus contine in jur de 213 mg de colesterol, ceea ce inseamna foarte mult, dat fiind ca necesarul zilnic de colesterol este limitat la 300 mg. Poti manca un ou pe zi doar daca restul meniului este sarac in colesterol.

Remedii cu efect de reducere a colesterolului

Infuzie (o lingurita de planta la o cana, doua-trei cani/zi) de anghinare, mesteacan, patlagina, papadie, coacaz negru, ghimpe, maces, paducel, papadie, plop negru, salvie, nuc, traista-ciobanului. Se consuma laptisor de matca, polen, tinctura de propolis, miere de albine din floarea-soarelui, ceai verde, ghimbir, drojdie bere, tarate de grau. Se amesteca tincturi de rostopasca, mesteacan si anghinare in cantitati egale si se iau cate 30 de picaturi pe zi, timp de 30 zile. Se recomanda consumul de salata verde, lamaie, uleiuri crude presate la rece, usturoi (cate doua-trei catei pe zi), ceapa, ridichi, cartofi, migdale, polen, avocado, migdale, otet de mere cu miere. Exercitiile fizice contribuie in mod esential la scaderea colesterolului.

Cat colesterol contin alimentele?

Fructele, legumele si cerealele nu contin colesterol sau contin cantitati foarte mici (unele dintre acestea). Cele mai multe dintre aceste alimente sunt surse de fibre, carbohidrati si vitamine. Specialistii nutritionisti afirma ca unele fibre solubile, cum sunt pectinele si cele din tarate de ovaz, pot reduce nivelul colesterolului total si al colesterolului “raui, LDL. Avem nevoie de 25-30 g de fibre pe zi. Pentru a-ti calcula cantitatea de colesterol pe care o furnizezi zilnic organismului din alimentatie iti oferim cateva exemple. Iti reamintim ca necesarul zilnic de colesterol se situeaza intre 200 si 400 mg, in functie de cat de activa esti.

Colesterolul este exprimat in mg per 100 g de aliment: * paine: 1 mg; * macaroane cu branza: 17 mg; * unt: 260 mg; * margarina: intre 0 si 5 mg; * peste: cod – 40 mg; crab – 65 mg; homar – 70mg; somon in conserva – 90 mg; sardine in conserva – 80 mg; midii – 55 mg; stridii crude – 40 mg; ton in ulei – 90 mg; * carne de vita gatita: 80 mg; * pui: fiert – 90 mg; prajit – 100 mg; * rata: 160 mg; * miel: 110 mg; * porc: 110 mg; * curcan prajit: 80 mg; * branza camembert: 70 mg; * branza cedar: 70 mg; * branza de vaci: 15 mg; * smantana: 100 mg; * parmezan: 90 mg; * lapte de vaca integral: 10 mg; * lapte condensat: 35 mg; * iaurt degresat cu fructe: 5 mg; * inghetata: 45 mg; * ciocolata cu lapte: 90 mg;

Cele mai bune alimente pentru a castiga in greutate intr-un mod simplu si sanato

De obicei, medicii recomanda cresterea in greutate pentru persoanele a caror greutate a fost constant scazuta, ceea ce poate provoca o serie de probleme de sanatate. Culturistii si alti sportivi pot dori, de asemenea, sa creasca in greutate prin dezvoltarea muschilor.

Conform Centrelor de Control si Prevenire a Bolilor (CDC), numarul adultilor subponderali cu varste cuprinse intre 20 si 39 de ani in Statele Unite a scazut de la 3% la 1,9% intre 1988 si 2008.

O persoana care este subponderala este predispusa la probleme de sanatate, inclusiv:

  • infertilitate
  • intarzieri in dezvoltare
  • sistemul imunitar slabit
  • osteoporoza
  • risc crescut de complicatii in timpul operatiei
  • subnutritie

Desi cresterea in greutate poate fi dificila, urmatoarele alimente va pot ajuta. De asemenea, cresc masa musculara si imbunatatesc sanatatea generala.

Alimentele pentru a creste rapid in greutate
Urmatoarele alimente dense de nutrienti pot ajuta o persoana sa castige in greutate in siguranta si eficient.

Lapte

Laptele ofera un amestec de grasimi, carbohidrati si proteine.

Este, de asemenea, o sursa excelenta de vitamine si minerale, inclusiv calciu.

Continutul de proteine ​​din lapte face o optiune buna pentru persoanele care doresc sa castige muschi.

Un studiu a descoperit ca dupa o rutina de antrenament pentru rezistenta, consumul de lapte degresat a fost mai eficient in a ajuta la construirea muschiului decat un produs din soia.

Un studiu similar care a implicat femei in formarea rezistentei a aratat rezultate mai bune la cei care beau lapte dupa ce faceau exercitii.

Pentru cei care doresc sa creasca in greutate, pot adauga lapte in dieta lor in timpul zilei.

Shake de proteine

Agitarile de proteine ​​pot ajuta oamenii sa creasca in greutate usor si eficient. Un scuturare este cel mai eficient in a va ajuta sa construiti muschi daca il beti curand dupa exercitiu.

Cu toate acestea, este important de mentionat ca smoothie-urile facute frecvent au adaugat zahar si alti aditivi pentru a evita. Verificati cu atentie etichetele.

Orez

O ceasca de orez contine aproximativ 200 de calorii si este, de asemenea, o sursa buna de carbohidrati, care te ajuta sa castigi in greutate. Multi oameni considera ca este usor sa incorporati orezul in mesele care contin proteine ​​si legume.

Carne rosie

Sa demonstrat ca consumul de carne rosie ajuta la formarea muschilor si la cresterea in greutate.

Fileurile contin atat leucina, cat si creatina, nutrienti care joaca un rol important in cresterea masei musculare. Fripturile si alte carne rosii contin atat proteine, cat si grasimi, care promoveaza cresterea in greutate.

Desi unele persoane sunt sfatuite sa isi limiteze aportul de carne rosie, taieturile slabe sunt mai sanatoase pentru inima decat taieturile grase.

Un studiu a descoperit ca adaugarea de carne rosie slaba la dieta a 100 de femei cu varste cuprinse intre 60 si 90 de ani le-a ajutat sa creasca in greutate si sa-si creasca puterea cu 18% in timp ce se antreneaza cu rezistenta.

Nuci

Consumul de nuci in mod regulat poate ajuta o persoana sa creasca in greutate in siguranta. Nucile sunt gustari excelente si pot fi adaugate la multe alimente, inclusiv salate. Nucile crude sau prajite au cele mai mari beneficii pentru sanatate.

De asemenea, pot fi utile unturile de nuci facute fara adaos de zahar sau uleiuri hidrogenate. Singurul ingredient din aceste unturi ar trebui sa fie nucile in sine.

Paine integrala

Aceasta paine contine carbohidrati complexi, care pot favoriza cresterea in greutate. Unele contin si seminte, care ofera beneficii suplimentare.

Suplimente proteice

Sportivii care doresc sa creasca in greutate folosesc adesea suplimente proteice pentru a creste masa musculara, in combinatie cu antrenamentul de rezistenta.

Fructe deshidratate

Fructele deshidratate sunt bogate in nutrienti si calorii, un sfert de cana de afine uscate contine aproximativ 130 de calorii.

Multi oameni prefera sa manance ananas, cirese sau mere uscate.

Avocado

Avocado este bogat in calorii si grasimi, precum si vitamine si minerale.

Ciocolata neagra

Ciocolata neagra este un aliment bogat in grasimi si calorii. De asemenea, contine antioxidanti.

Daca o persoana doreste sa creasca in greutate, ar trebui sa aleaga o ciocolata care are cel putin 70% cacao.

Afla totul despre diabet

Sunt destul de dese cazurile in care aceasta boala nu-si anunta prezenta prin simptome alarmante Cand mancam alimente care contin carbohidrati (prajituri, paine, cartofi, paste fainoase etc.), zaharurile ajung in sange sub forma de glucoza, pe care organismul urmeaza sa o transforme in energie. Asadar, dupa ce mancam, glicemia creste. Ca raspuns, celulele pancreasului secreta insulina, un hormon care regleaza nivelul zaharului in sange, glucoza fiind asimilata sau “depozitatai. 

Cand pancreasul functioneaza corect, glicemia este in permanenta controlata, gratie unui echilibru subtil intre insulina si alti hormoni. In caz de diabet, par disfunctionalitati: insulina fie nu se secreta in cantitati suficiente, fie nu-si poate indeplini eficient sarcina. Atunci, in sange circula o cantitate prea mare de glucoza, iar celulele “mor de foamei, deoarece glucoza nu ajunge la ele pentru a le hrani. 

Exista doua tipuri principale de diabet: diabetul de tip 1 (insulino-dependent) si diabetul de tip 2 (non insulino-dependent). 

Valorile glicemiei 

La omul sanatos, glicemia oscileaza in permanenta intre 50 si 150 mg/dl sange. * Valoarea medie a glicemiei este intre 70 si 100 mg/dl. Dimineata, pe nemancate, glicemia este mai mica de 100 mg/dl. La doua ore dupa masa, variaza intre 100 si 140 mg/dl. * Se poate vorbi de diabet daca glicemia, masurata in repetate randuri dimineata pe nemancate, este egala sau mai mare de 126 mg/dl si cand, la doua ore dupa masa, atinge o valoare mai mare de 200 mg/dl. * Cand glicemia depaseste 180 mg/dl, zaharul trece si in urina. Prezenta glucozei in urina (un sumar de urina va evidentia glicozuria) tradeaza ca reglarea glicemiei in organism este deficitara. 

 Hipoglicemia se instaleaza cand glicemia este mai mica de 45 mg/dl. Diabetul de tip 1, insulino-dependent Diabetul de tip 1 este mai rar si reprezinta aproximativ 10% din cazuri. Apare cu precadere la copii, adolescenti, dar si la persoanele cu varsta sub 40 de ani. La tipul 1, celulele pancreasului se distrug si fie produc insuficienta insulina, fie nu produc deloc. Deseori, afectiunea este ereditara, fiind vorba de o maladie de origine auto-imuna: organismul se apara impotriva propriului pancreas, distrugand celulele care secreta insulina. 

Este foarte repede descoperit, simptomele se instaleaza rapid, in cateva luni sau chiar saptamani, si sunt cat se poate de evidente: sete intensa si permanenta, nevoie frecventa de a urina, scadere inexplicabila in greutate, insotita eventual de oboseala, pofta de mancare exagerata, tulburari de vedere. Diagnosticul se stabileste pe baza analizei glicemiei. Se masoara glicemia dimineata, pe nemancate, pentru a se vedea daca depaseste 126 mg/dl. Se va efectua si hiperglicemia provocata, situatie in care se masoara glicemia cu doua ore inainte si doua ore dupa administrarea unei solutii de glucoza pe cale orala. Daca la doua ore dupa ingerarea glucozei valoarea glicemiei depaseste 200 mg/dl, exista suspiciunea de diabet. Diagnosticul se va confirma prin repetarea testelor. 

De asemenea, medicul va recomanda efectuarea sumarului de urina pentru a depista prezenta glucozei si eventual analize de sange speciale, pentru detectarea anticorpilor anti-pancreas. Tratamentul acestui tip de diabet presupune administrarea de insulina pe cale injectabila tot restul vietii, dar si respectarea unui regim alimentar strict. Bolnavul va trebui sa mentina un echilibru intre alimentatie (care creste glicemia), activitatea fizica (care scade glicemia), stres (care creste glicemia) si insulina (care permite utilizarea glucozei). Pentru a se asigura ca reuseste, isi va masura de cateva ori pe zi nivelul glicemiei, cu ajutorul unui glucometru (dispozitivul costa 150-400 de lei, iar 50 de benzi speciale – 100 de lei). 

Glucometrele destinate copiilor, tinerilor pana in 30 de ani si femeilor insarcinate sunt compensate de Casa de asigurari de sanatate. Insulina nu poate fi administrata pe cale orala deoarece este distrusa de sucul gastric. Cantitatea, tipul de insulina ce urmeaza a fi injectata si regimul alimentar vor fi stabilite numai de catre medic pentru fiecare pacient in parte. Insulina se injecteaza subcutanat, de 1-3 ori pe zi, cu ajutorul unor seringi speciale de unica folosinta, cu ace hipodermice. 

O alternativa este pompa de insulina, un mecanism electronic ce mimeaza intr-o anumita masura functia pancreasului. Aceasta livreaza si administreaza insulina in mod continuu, in functie de nevoile organismului. Insulina ajunge in sange printr-un tub de plastic si un cateter foarte mic (6 mm), din silicon, montat in piele. Asemenea dispozitive se folosesc doar in cazul copiilor si tinerilor, precum si al femeilor gravide cu diabet, dar numai la recomandarea medicului. 

Diabetul de tip 2, non insulino-dependent 

Afecteaza de obicei persoane de peste 40 de ani, sedentare si care au sau au avut exces ponderal cu 10% mai mare decat greutatea ideala. Vigilente trebuie sa fie si persoanele cu antecedente familiale (parinti sau rude apropiate care sufera de diabet sau de obezitate), care au hipertensiune arteriala, precum si femeile care au suferit de diabet gestational (diabet tranzitoriu declansat de sarcina). 

Daca un parinte are diabet, copilul prezinta un risc de 30% de a suferi de aceasta boala. In diabetul de tip 2, pancreasul secreta insulina, dar celulele tinta (tesuturile adipoase, ficatul si muschii) devin din ce in ce mai putin sensibile la insulina, iar nivelul glucozei sanguine creste. Aceasta “insulino-rezisentai poate conduce treptat la incetarea secretiei pancreatice de insulina. Aproximativ 90% din diabetici sufera de aceasta forma de boala. Afectiunea poate fi lipsita de simptome ani de zile. Tocmai de aceea, in numeroase situatii, boala este depistata la 5-10 ani de la debut, adeseori cu ocazia unui examen medical efectuat pentru o alta afectiune sau din cauza unor complicatii. 

Uneori, sunt prezente simptomele hiperglicemiei: sete crescuta, nevoie frecventa de a urina, pierdere in greutate, in ciuda unui apetit normal. Aceste manifestari pot fi insotite de oboseala, greata, varsaturi. Medicul va prescrie tratamentul in functie de pacient, tinand seama de varsta acestuia, de existenta complicatiilor sau a altor afectiuni. Este posibil, mai ales in cazul persoanelor obeze, ca eliminarea surplusului de kilograme si respectarea unei diete sarace in grasimi animale, zahar rafinat, dulciuri, bauturi dulci si alcoolizate sa fie suficiente pentru a mentine un nivel adecvat de glucoza in sange. Se impune si practicarea regulata a unei activitati fizice (30-45 de minute, de 3-4 ori pe saptamana). 

Pentru evitarea “crizelori de hiperglicemie este indispensabila repartizarea ratiei alimentare zilnice in mai multe mese si administrarea de medicamente hipoglicemiante. O perioada, glicemia va trebui masurata zilnic. De asemenea, vor fi urmarite tensiunea si greutatea. Pe baza acestor rezultate medicul va putea hotari ce tip de medicamente sa prescrie, precum si doza necesara. Se recomanda, de asemenea, sa se bea multa apa minerala si sucuri naturale, neindulcite, pentru ca rinichii sa poata functiona eficient. In unele cazuri, daca diabetul de tip 2 nu este tinut eficient sub control, medicul poate recomanda administrarea de insulina pe cale injectabila.

 Complicatiile diabetului

 Netratat corespunzator, diabetul zaharat, in special cel insulino-dependent, conduce la aparitia unor afectiuni cronice si degenerative. De aceea este foarte important ca tratamentul sa fie bine adaptat si respectat cu strictete. Complicatiile cronice sunt legate de afectarea vaselor sanguine (de exemplu, arterita), fiind agravate de prezenta unor factori de risc precum fumatul sau hiertensiunea arteriala. 

Retinopatia (leziune a retinei) este o alta complicatie frecventa ce poate aparea pe termen lung – diabeticii trebuie sa efectueze in fiecare an un consult oftalmologic, care sa includa si un examen al fundului de ochi. Pe lista complicatiilor se adauga nefropatia, care in timp poate evolua spre insuficienta renala, si neuropatia, ce poate conduce la ulceratii la nivelul picioarelor. Atentie, persoanele care sufera de diabet sunt mult mai predispuse la infectii cronice. 

Hipo si hiperglicemia – Daca bolnavul de diabet sare o masa, mananca prea putin sau depune efort fizic fara sa ia o gustare suplimentara exista riscul aparitiei hipoglicemiei (nivelul glicemiei scade sub 45). 

Semnele sunt paloare, transpiratii si tremuraturi, tulburari de comportament (agresivitate, apatie), dureri de cap intense. 

Netratata in cel mai scurt timp, hipoglicemia conduce la coma diabetica. Asadar, la aparitia primelor manifestari trebuie sa se consume imediat un aliment bogat in zaharuri sau, daca bolnavul si-a pierdut cunostinta, sa i se administreze subcutanat glucagon, care este un hormon. Pe de alta parte, aportul insuficient de insulina, excesele alimentare, lipsa activitatii fizice pot conduce la hiperglicemie. Aceasta se manifesta prin: senzatie de sete si de foame, eliminarea unor cantitati mari de urina, oboseala si somnolenta, tulburari de vedere.

Cum putem preveni diabetul?

Chiar daca ai o predispozitie genetica spre diabet, acest lucru nu inseamna ca te vei imbolnavi inevitabil. Cu un mod de viata corespunzator ai mari sanse sa tii aceasta maladie grava departe de tine. 

In primul rand, incearca sa-ti mentii greutatea intre valori normale. Studiile dovedesc ca persoanele slabe se imbolnavesc rareori de diabet de tipul 2.

Ai grija sa nu lipseasca din dieta ta cromul, care joaca un rol important in metabolismul glucozei. De asemenea, acest element combate obezitatea, reducand ingestia de dulciuri. Surse bogate in crom: drojdie, stafide, sparanghel, alune, ciuperci, prune, orz, graham, orez brun, broccoli. 

Cand simti ca ti-e foame, evita sa consumi dulciuri – acestea cresc rapid nivelul glucozei, dar pentru o perioada scurta de timp. Asemenea oscilatii pot deregla activitatea pancreasului. Inlocuieste zaharul cu indulcitori naturali (steviozida), artificiali sau cu miere.

Evita alcoolul, dulciurile si limiteaza consumul de sare. * Inlocuieste grasimile animale cu cele vegetale – persoanele care consuma grasimi de origine animala in exces sunt de trei ori mai expuse riscului de a face diabet.

Mananca multe legume (dar nu prea multi morcovi si sfecla rosie) si nu renunta la leguminoase, chiar daca sunt ceva mai grase. Alege fructe mai putin dulci (pepene rosu, mere crete, grepfrut, lamai).

Mesele trebuie repartizate in trei principale si doua gustari. * Fa miscare. Activitatea fizica regulata scade cantitatea de zahar din sange si imbunatateste actiunea insulinei: plimbari, mers cu bicicleta, inot, urcat pe scari in locul ascensorului…

Nu neglija controalele periodice

In mod normal, fiecare dintre noi ar trebui sa facem in fiecare an un control medical, insotit de analizele de sange uzuale. In acest fel pot fi depistate la timp multe afectiuni care evolueaza tacut, fara simptome, dar care in timp pot conduce la distrugeri ireversibile in organism. Fa analize macar o data la doi-trei ani. Iar daca unul dintre parinti sau rudele apropiate sufera de diabet, dupa varsta de 35 de ani este se impune un control medical anual.

Cauzele psiho-emotionale

Ca orice boala, si diabetul este proiectia in plan fizic a unor probleme existente la nivel psiho-emotional. Astfel, gustul dulce este gustul iubirii hranitoare, ocrotitoare, al satisfactiei si vietii dulci, confortabile, tihnite, la adapost de probleme, complacerea in tabieturi, obisnuinte. De aceea, diabeticul, tanjind dupa ce ar fi putut sa aiba sau sa fie, se refugiaza in alimente delicioase, in special fainoase si dulciuri, ori de cate ori este supus stresului, nu se simte iubit, intampina dificultati, sau simte ca pierde controlul. Cu alte cuvinte, ne e “foamei de iubire, de stabilitate si, pentru ca nu ne-o putem satisface, mancam glucide.

Creierul stie doar ca semnalul pe care il primeste este “vreau dulcei; el nu face deosebirea intre foamea fizica si cea psihica, de aici pofta de mancare excesiva a diabeticilor. Dar pentru ca organismul nu are deficit de glucide, ci de sentimente, pancreasul refuza sa secrete insulina pentru metabolizarea lor sau, chiar daca o secreta, glucoza tot nu ajunge la celule. La fel cum persoana respinge transformarile radicale, adoptarea unor noi atitudini, da vina pe ceilalti, desi ea insasi e vinovata pentru ce i se intampla si refuza sa se schimbe, complacandu-se in manie sau teama. Diabeticul isi poate ameliora boala sau chiar se poate vindeca, in unele cazuri, incercand sa fie el insusi, nu asa cum sunt ceilalti, renuntand la atasamente, regrete si incercand sa gaseasca bucurie si “dulceatai in fiecare moment pe care il traieste.

Remedii naturiste

Printre plantele cu efect hipoglicemiant se numara salvia, frunzele de nuc (o lingurita de planta la o cana de apa clocotita, se beau doua-trei cani pe zi); urzica, radacina de brusture (infuzie cu o lingura de planta la o cana cu apa fiarta, din care se beau doua-trei cani pe zi).

Ceaiul din teci de fasole: seara, se taie marunt 100 g de teci de fasole uscate se fierb timp de doua ore in 1,5 litri de apa. Se lasa sa fiarba pana cand apa scade la jumatate, apoi se opreste focul si se lasa tecile in apa in care au fiert pana dimineata. Se strecoara si se beau cate 200 ml intre mese.

Rezultate se obtin si prin utilizarea tincturii din frunze de afin. Dar, atentie!, efectul de scadere a glicemiei este foarte puternic, asa incat diabeticii insulino-dependenti trebuie sa-si supravegheze atent glicemia in primele saptamani ale tratamentului. Ar fi bine ca tratamentul sa se inceapa cu jumatate din doza recomandata, cantitate ce va fi crescuta progresiv. 

Extractul din muguri de dud este recomandat ca tratament adjuvant in: diabet de tip 2 (non insulino-dependent), intoleranta glucidica, diabet subclinic, complicatii vasculare sau hemoragii retiniene. * Si homeopatia da rezultate bune in tratarea diabetului, insa remediul trebuie prescris de specialist pentru fiecare pacient in parte.

Arome care te vindeca

Insomnii, dureri de cap, anxietate si afectiuni ale pielii? Toate acestea si multe altele se previn si se trateaza, mod placut si natural, cu uleiuri esentiale.
 
Uleiurile esentiale nu sunt o descoperire a lumii moderne. Puterile lor vindecatoare erau cunoscute inca de acum 6.000 de ani. Civilizatiile stravechi, precum cea egipteana, greaca, romana, indiana le-au folosit fie pentru a vindeca diverse afectiuni, fie pur si simplu pentru a se parfuma. In Egiptul antic, de exemplu, bandajele mumiilor erau impregnate cu diferite esente care aveau proprietati antiseptice si antibacteriene.
 
Astazi, cand cercetarile au scos la iveala noi valente ale uleiurilor esentiale, aromoterapia isi face loc din ce in ce mai mult in viata noastra. In Japonia, de exemplu, noile cladiri ale marilor companii au incorporate in pereti sisteme de aromatizare: in salile de asteptare, pentru calmarea clientilor, se difuzeaza esente de lavanda si rozmarin, iar in birourile functionarilor, arome de lamaie si eucalipt, care stimuleaza procesele cognitive.
 
Balsam pentru trup si suflet
 
Aromoterapia este o metoda de tratare care se bazeaza pe mirosul placut al uleiurilor esentiale. Acestea se extrag din plante, flori, copaci, fructe, seminte, prin distilare la vapori de apa. Esentele sunt solubile in ulei si alcool, dar nu in apa. Exista deja circa 150 de uleiuri esentiale, fiecare avand parfum si proprietati terapeutice aparte: antiseptice, antivirale, antiinflamatorii, calmante, antidepresive, expectorante, relaxante, de imbunatatire a digestiei, de tonifiere… Prin combinarea a doua sau trei uleiuri obtii nu doar o aroma unica, ci si efecte terapeutice mai puternice. Aromoterapia te ajuta sa tratezi si sa previi multe afectiuni si este un adevarat balsam pentru mintea, sufletul si frumusetea ta. Cand esti nervos, obosit sau vrei pur si simplu sa te rasfeti, nu ai nevoie decat de cateva picaturi de ulei. Pune-le in lampa de aromoterapie, in apa din cada sau fa-ti un masaj si vei vedea ca imediat intreg organismul se va revigora.
 
Cum actioneaza asupra organismului?
 
Mirosurile uleiurilor esentiale sunt conduse de nervul olfactiv catre creier, in aria care raspunde de emotii si de secretarea hormonilor. Atunci cand sunt folosite in baie sau la masaj, uleiurile sunt absorbite prin piele, de unde ajung in sistemul circulator si apoi la principalele sisteme ale organismului (nervos, muscular, endocrin etc.). Daca vrei sa te vindeci cu ajutorul aromelor, o poti face foarte simplu, in confortul de acasa. Inainte de toate insa, trebuie sa te aprovizionezi cu “materie primai. Este recomandabil sa ai cel putin 10 feluri de uleiuri esentiale.
 
Cel mai frecvent utilizate sunt lavanda, citricele, eucaliptul, menta, rozmarinul, ienuparul, musetelul, busuiocul. Le poti folosi in mai multe feluri: inhalatii, bai, masaj, comprese, difuzare cu ajutorul lampii de aromoterapie sau chiar intern. Nu uita! Citeste cu atentie prospectul produsului, caci nu toate uleiurile pot fi administrate intern. In plus, la aromoterapie nu poate apela orice persoana: gravidele, alergicii, hiper sau hipotensivii etc. trebuie sa evite aceasta metoda de tratament.
 
Aer aromatizat
 
Datorita efectelor puternice antivirale, antibacteriene si dezinfectante pe care le au, poti utiliza uleiurile esentiale ca sa distrugi, in propria-ti locuinta, microbii din aer. Atat pentru lampa, cat si pentru pulverizator, aromele trebuie alese in functie de efectele dorite. Cum procedezi? * Difuzarea cu ajutorul lampii de aromoterapie. Este conceputa astfel incat sa difuzeze aromele in aerul din camera. Micul vas aflat deasupra se umple cu apa, peste care se toarna 4-6 picaturi de ulei volatil. La baza lampii se afla un mic lacas in care se pune o lumanare. In 15-20 de minute, aroma plantelor respective va umple incaperea, iar parfumul lor va persista cateva ore, timp in care 70% din microbii aflati in incapere vor fi distrusi.
 
Atat lampa, cat si lumanarile se gasesc la preturi accesibile in magazinele de decoratiuni interioare sau cele de produse naturiste. * Pulverizarea. Este o alta modalitate de a crea un mediu sanatos acasa la tine. Se foloseste un pulverizator obisnuit, de 500 ml (dar nu unul in care a fost pastrata o substanta toxica), in care se pun 250 ml de apa distilata, 4 picaturi de eucalipt si 9 picaturi de lavanda. Apoi se pulverizeaza in fiecare camera de 5-6 ori. Incaperile vor mirosi placut si vor fi bine dezinfectate. Se poate pulveriza si pe covor, pe mobila sau in masina.
 
Bai tamaduitoare
 
Un alt mod simplu si la indemana de folosire a uleiurilor volatile este baia. Ce poate fi mai linistitor dupa o zi obositoare decat o baie calda si parfumata? Umple cada cu apa calda (tine usa inchisa, astfel ca aburii sa fie retinuti in incapere) si toarna in apa 10 picaturi de uleiuri volatile. Esentele trebuie sa le adaugi chiar inainte sa intri in cada, agitand putin apa. Ce alegi? * Pentru relaxare si calmare: lavanda (4 pic.), bergamota (4 pic.), lemn de cedru (2 pic.) * Indepartarea starii de nervozitate: busuioc (4 pic.), geranium (6 pic.) * Ca sa dormi mai bine noaptea: musetel (4 pic.), lavanda (2 pic.), muscata (2 pic.), portocale (2 pic.) * Cand vrei sa te energizezi: rozmarin (3 pic.), lamaie (3 pic.), ienupar (2 pic.), eucalipt (2 pic.) * Daca te dor picioarele, cufunda-le intr-un lighean cu apa fierbinte in care ai turnat 3 picaturi de ulei de menta. * Pentru o piele mai catifelata: brad (3 pic.), portocale (3 pic.), chiparos (4 pic.)
 
Masaj tonifiant
 
Masajul si uleiurile esentiale pot fi remediul de care ai nevoie ca sa-ti revii dupa o zi obositoare, sa scapi de dureri, de tensiuni sau sa stimulezi circulatia sangelui. Este relaxant, placut, dar si benefic pentru sanatatea si frumusetea ta. Moleculele uleiurilor patrund prin pori, ajung in sange si sunt raspandite in tot corpul. In plus, masajul reda elasticitatea si supletea pielii. Tine minte ca miscarile rapide revigoreaza, iar cele lente relaxeaza.
 
Intotdeauna esentele vor fi adaugate in ulei de masline sau alt ulei vegetal (5-6 picaturi de ulei volatil la o lingura de ulei de masline), intrucat sunt foarte concentrate si pot irita pielea. * Calmarea durerilor de spate: maseaza zona dureroasa cu un amestec de menta (2 pic.), rozmarin (2 pic.), busuioc (2 pic.). * Dureri de articulatii: se foloseste un amestec de ulei de eucalipt (2 pic.) si de ienupar (2-3 pic.). * Pentru tonifierea pielii: se recomanda uleiurile de cedru (2 pic.), portocale (2 pic.), lavanda (1 pic.) * Impotriva migrenelor, maseaza ceafa cu un amestec de ulei de menta si ulei de brad.
 
Comprese si inhalatii
 
Inhalatia se foloseste in special in infectii respiratorii, sinuzite, dureri de cap, raceala, tuse. Se pun 3-5 picaturi de esenta pe un prosop care se aplica pe fata. Se inspira profund de mai multe ori. Inhalatia poate fi facuta si clasic, la aburi: la 200 ml de apa care fierbe se adauga 2-3 picaturi de ulei volatil. Compresele, reci sau calde, sunt eficiente impotriva durerilor musculare si reumatismale, de dinti, de gat. Se inmoaie o bucata de tifon in apa calda sau rece, se pun cateva picaturi de esenta si se aplica pe zona dureroasa. In cazul durerilor de dinti, compresa se aplica pe obraz, in dreptul dintelui sau maselei cu probleme.
 
9 uleiuri esentiale si indicatiile lor
 
1.Busuioc – se foloseste pentru dureri de cap, stres, depresie, stimuleaza memoria, inlatura oboseala mentala, imbunatateste digestia;
 
2. Lamaie – improspateaza, detoxifica, are efecte antibacteriale si antiseptice, purifica aerul;
 
3. Eucalipt – antiviral, antiseptic, puternic energizant, eficient in afectiunile respiratorii, combate febra si durerile musculare;
 
4. Lavanda – dureri de cap, bronsite, angine, cicatrizant al arsurilor, insomnie, nervozitate, distruge microbii;
 
5. Menta – dureri de stomac, migrene, enterocolite, gastrite, greata, guturai, amenoree, combate oboseala;
 
6. Ienupar – afectiuni renale (e diuretic si depurativ), boli digestive, dureri musculare si reumatice, oboseala;
 
7. Rozmarin – eczeme, rani deschise, dureri reumatismale si musculare, ingrijirea parului;
 
8. Cimbru – probleme de circulatie, enterocolite, colici abdominale, raceala, guturai, tuse;
 
9. Brad – probleme respiratorii, nervozitate, oboseala.

Totul despre sinuzita la copii!

Sinuzita la copii reprezinta o inflamarea a mucoasei, simptomele acestei afectiuni pot fi usor confundate cu o simpla raceala, deoarece micutul tau va tusi sau va avea dureri de cap si stari de oboseala.

Ce poate declansa aceasta afectiune?

In general, sinuzita se poate declansa in urma contractarii unui virus pe cale respiratorie, astfel drenajul sinusurilor blocandu-se si mucusul ramanand blocat in sinusuri.

De altfel, studiile spun ca acei copii ce sunt mai tot timpul raciti sau au adesea inflamari ale cailor respiratorii au predispozitie in a dezvolta aceasta afectiun

Simptome!

In functie de varsta copilul tau, sinuzita se remarca prin simptome diferite, astfel incat la copii mai micuti se pot intalni urmatoarele simptome:

• Au mucoasa nazala infundata

• Tusesc

• Au o stare usor fevrila

Iar la copii mai maricei se pot manifesta simptome ca:

• Congestie  a nasului destul de grava

• Dureri ale ochilor

• Migrene

• Stare fevrila severa

• Dureri de dinti, asemeni unei nevralgii

• Ii dor urechiusele

• Au stari de greata si voma

• Prezinta dureri de burtica

In ce consta tratamentul sinuzitei la copii?

In primul rand, daca observi ca unele dintre aceste simptome persista sau se agraveaza, este recomandat sa mergi impreuna cu micutul tau la pediatru, pentru a fi diagnosticat.

Tratamentul va fi urmat la sfatul medicul, in functie de diagnosticul stabilit.

Sinuzita la copii poate avea doua cauze mari, pentru care exista diferite tratamente:

• Din cauza bacteriilor – copilul va avea nevoie de antibiotice si decongestionante

• Din cauza virusurilor – copilul va avea nevoie de o medicamentatie care sa-i amelioreze simptomele, bazata in general pe ibuprofen, acetaminofen, in functie de ceea ce considera medicul.

Iaurtul, secretul longevitatii

Nu are doar gust placut, ci si valori nutritionale si culturi active care il tranforma intr-un aliment benefic pentru sanatate Iaurtul este un produs alimentar cunoscut inca din cele mai vechi timpuri. Modul de preparare difera in functie de aria culturala, dar toti cei care au consumat laptele fermentat, din antichitate si pana in prezent, ii cunosc virtutile.

Intr-una dintre cele mai cunoscute lucrari de medicina araba, publicata in anul 633, este recomandata folosirea iaurtului impotriva dizenteriei si a tuturor bolilor inflamatorii ale stomacului, ficatului si intestinului. La inceputul secolului XX, savantul rus Ilia Metchnikoff a aratat, in cadrul unei intruniri de la Institutul Pasteur din Paris, de ce este bun pentru sanatate consumul regulat de iaurt: datorita culturilor de bacterii vii.

Pentru aceste cercetari, in 1908 el a primit Premiul Nobel pentru medicina. Lucrarile lui Metchnikoff si notorietatea de care s-au bucurat acestea au stimulat nasterea industriei iaurtului. Astazi, mai mult de 30% din populatia lumii mananca iaurt in mod regulat, consumul anual mondial pe cap de locuitor fiind estimat la doua kg.

O reteta simpla si sanatoasa

Iaurtul se obtine prin fermentatia laptelui, procedeu realizat cu ajutorul a doua bacterii: “Lactobacillus bulgariusi si “Streptococus thermophilusi. Nu te teme insa! Aceste bacterii nu sunt daunatoare pentru organism, dimpotriva. Tocmai prezenta fermentilor lactici in stare vie si activa confera iaurtului numeroase proprietati benefice. De aceea, cand cumperi iaurt, citeste cu atentie ambalajul – aici trebuie mentionata prezenta acestor fermenti vii.

Iaurturile cu astfel de fermenti vii contin circa 10 milioane de bacterii pe gram. Datorita culturilor vii si active, iaurturile trebuie pastrate la temperaturi cuprinse intre 2 si 6 grade Celsius si au o perioada limitata in care isi pastreaza calitatile si prospetimea. Iaurturile mai contin si un alt tip de bacterie, numita Bifidobacterium (bifidus) – o bacterie unica, singura care poate fi gasita doar in organismul uman si pe care o primim odata cu laptele matern. La nastere, flora intestinala a copilului nu contine bacterii, dar acestea apar odata cu hranirea la sanul mamei.

“Bacterii prietenoase”

Sanatatea fiecaruia dintre noi depinde de sanatatea tractului digestiv deoarece aceasta parte a organismului asigura hrana celorlalte organe si elimina toxinele si resturile. “Bacteriile prietenoasei care se gasesc in intestin sunt indispensabile pentru buna functionare a tractului digestiv. In plus, ele imbunatatesc digestia si tranzitul intestinal, curata organismul de substantele toxice, ajuta la mentinerea echilibrului florei intestinale si, nu in ultimul rand, previn aparitia constipatiei, a anumitor forme de diaree, precum si a unor boli. Mai mult decat atat, consumul regulat de iaurt contribuie la reducerea colesterolului si intareste sistemul imunitar al organismului (70% din imunitatea organismului este asigurata de intestine).

De asemenea, diminueaza riscul aparitiei cancerului, deoarece bacteriile lactice reduc numarul de enzime cancerigene din colon. Cat timp urmezi un tratament cu antibiotice, este recomandabil sa consumi mai mult iaurt: antibioticele distrug partial flora intestinala, cauzand diverse tulburari digestive, dar iaurtul contracareaza aceste efecte negative, ajutand la refacerea florei. Iaurtul ne furnizeaza nu doar fermenti vii, ci este o sursa pretioasa de proteine, calciu si vitamina B2. In ce priveste calciul, iaurtul este o sursa mai importanta decat laptele: un borcanel de iaurt de 150 g contine intre 150 si 210 mg calciu, deci asigura 1/4 din necesarul zilnic de calciu al unui copil de 1-3 ani si 1/6 din necesarul unui adult. Nutritionistii recomanda un consum zilnic de 400-600 ml lapte (doua-trei pahare) sau 250 ml de iaurt, precum si 20-60 g de branzeturi (doua-trei felii).

Este un aliat important al siluetei, fiind sarac in calorii, dar bogat in elemente nutritive. Iaurtul obisnuit contine doar 49 de calorii la 100 de grame, cel degresat – 38 calorii, in timp ce iaurtul produs din lapte integral, considerat cel mai caloric, are doar 64 calorii la 100 de grame. Asadar, poti manca iaurt chiar daca urmezi un regim de slabire. In acest caz, alege iaurt simplu sau degresat si evita-le pe cele cu fructe (acestea au circa 85 de calorii la 100 g).

Nu tolerezi laptele? Iaurtul este alternativa

Aproximativ 75% din adulti nu tolereaza laptele. De ce se intampla asta? Pentru digerarea laptelui este necesara prezenta unei enzime speciale, denumita lactaza, pe care o produce organismul. La unele persoane insa, pe masura ce inainteaza in varsta, aceasta substanta se secreta in cantitati din ce in ce mai mici si de aceea laptele nu mai poate fi digerat eficient.

Un dar de la Dumnezeu

Studiile stintifice arata ca durata medie de viata este mai mare in cazul popoarelor sau colectivitatilor care consuma cu regularitate produse lactate, deoarece acestea maresc rezistenta oganismului la boli. In limba bulgara, de exemplu, Bulgaria fiind una dintre tarile cu populatie longeviva, iaurtul inseamna “viata lungai. Legat de faptul ca iaurtul prelungeste viata, exista chiar si o legenda venita din adancul timpurilor. Ea spune ca insusi Dumnezeu i-a oferit lui Abraham reteta de preparare a iuartului, ceea ce i-a permis acestuia sa traiasca mai mute sute de ani.

Totul despre infertilitatea imunologica

Infertilitatea este recunoscuta drept imposibilitatea unui cuplu de a aduce pe lume un copil, dupa repetate contacte sexuale. De cele mai multe ori infertilitatea poate fi cauzata de o boala sau afectiune de care poate nici nu stim ca exista, de aceea vizita la medic este esentiala.

Infertilitatea imunologica apare atunci cand organismul este bolnav, iar sistemul de aparare nu mai functioneaza la capacitate maxima, aparand dezechilibre in interior, care ne impiedica sa ramanem insarcinate, iar pe barbati ii impiedica sa aiba o sperma de calitate.

Sistemul imunitar ne poate afecta fertilitatea, sunt de parere specialistii, care au gasit o legatura directa intre starea sistemului imunitar si capacitatea de reproducere. Cu cat sistemul imunitar este mai slabit, cu atat persoanei in cauza ii va fi mai greu sa se reproduca.

In cazul femeilor, apare ca de obicei ovulatia, iar ovulul poate fi fecundat de catre spermatozoid. Insa, organismul fiind destul de slabit, acesta nu va accepta implantarea ovulului fecundat pe peretii uterului, iar ovulul va deveni in scurt timp inutilizabil.

In ceea ce priveste barbatii, specialistii spun ca sistemul lor imunitar dezvolta anumiti anticorpi care lupta impotriva spermei, facand-o “infertila”. Totusi, exista si femei care au anticorpi impotriva spermei, iar acestea nu vor putea ramane insarcinate pe cale naturala cu niciun partener.

Cele mai uzuale cauze care pot duce la infertilitate imunologica:

– Boli autoimune sau istoric de boli autoimune in familie;

– Boli ale glandei tiroide;

– Defecte de coagulare a sangelui;

– Anticorpi hormonali;

– Incompatibilitatea la nivelul tesuturilor.

Infertilitatea mai poate fi cauzata si de diferite boli sau infectii cu transmitere sexuala, lasate netratate. De aceea examenul ginecologic anual si efectuarea unui test Babes-Papanicolau sunt esentiale pentru sanatatea fiecare femei activa din punct de vedere sexual.

© 2021 Prince Radu. All rights reserved.

Theme by Anders Norén.