Dionysos este zeul grec al vinului, al extazului, al fertilitatii, al teatrului si al festivitatii. Un adevarat copil salbatic, cu o tenta periculoasa, el a intruchipat aspectele libere si neingradite ale societatii grecesti. Unul dintre cele mai mari epitete ale sale a fost Eleutherios, sau „eliberatorul”. Ori de cate ori avea loc o petrecere grozava, grecii credeau ca el este acolo la mijloc, facand ca totul sa se intample. Fiul zeului grec Zeus si al muritorului Semele, Dionysos era tanar, frumos si efeminat si avea un adevarat mod cu femeile.
Avea, de asemenea, o latura intunecata si capacitatea de a conduce oamenii la nebunie completa. Dionysos a aparut in arta greaca mai mult decat orice alt zeu, adesea calare pe animale sau inconjurat de evantai adoratori, in timp ce inghitea un pahar care era permanent plin de vin. Cititi mai departe pentru a afla mai multe despre unul dintre cei mai populari zei din mitologia greaca.
Dionysos este Fiul lui Zeus
Grecii au scris multe variante diferite despre povestea si descendenta lui Dionysos. Dar, in cea mai populara versiune a vietii sale, el a fost fiul atotputernicului Zeus si Semele, unul dintre numerosii iubiti muritori ai lui Zeus din Teba. Cand sotia geloasa a lui Zeus, Hera, a aflat ca Semele este insarcinata, i-a cerut lui Semele sa-l cheme pe Zeus in adevarata sa glorie divina, stiind ca ar fi prea mult pentru orice muritor sa fie martor. Cand Zeus si-a facut aparitia sub forma lui de zeu, Semele a fost atat de coplesita incat a izbucnit instantaneu in flacari. Dar ce ramane cu copilul ei nenascut? Zeus a intrat rapid inauntru si l-a salvat pe copil, cusandu-l in coapsa lui uriasa si musculara pentru a-l pastra in siguranta. Acolo copilul a ramas pana cand a ajuns la maturitate. Aceasta insemna ca Dionysos s-a nascut de doua ori, o data din mama sa pe moarte, iar mai tarziu din coapsa tatalui sau.
A avut o copilarie tulbure
Dupa ce s-a nascut, Dionysos a plecat sa locuiasca cu matusa sa Ino (sora mamei sale) si cu unchiul sau Athamas. Intre timp, Hera, sotia lui Zeus, era inca furioasa ca el exista si ea s-a apucat sa-i faca viata o mizerie. Ea a aranjat ca titanii sa-l sfasie pe Dionysos. Dar bunica vicleana a lui Dionysos, Rhea, a cusut piesele la loc si l-a readus la viata. Apoi l-a dus la indepartatul si misteriosul Munte Nysa, unde si-a trait restul adolescentei inconjurat de nimfe de munte.
Dionysos a descoperit vinul dupa ce s-a indragostit
Pe cand era tanar, Dionysos s-a indragostit de un satir pe nume Ampelus. Cand Ampelus a murit intr-un accident de calarie, trupul sau s-a transformat intr-o vita de vie si din aceasta vita Dionysos a facut pentru prima data vin. Intre timp, Hera aflase ca Dionysos era inca in viata si a inceput sa-l urmareasca din nou, conducandu-l in pragul nebuniei. Acest lucru l-a fortat pe Dionysos sa duca o viata de nomad pe fuga. A folosit aceasta ca o oportunitate de a-si impartasi abilitatile de vinificatie cu lumea. Pe masura ce a calatorit prin Egipt, Siria si Mesopotamia, a luat parte la mai multe nenorociri, bune si rele. Intr-unul dintre miturile sale cele mai populare, Dionysos ii acorda regelui Midas „atingerea de aur”, care ii permite sa transforme totul in aur.
S-a casatorit cu Ariadna
Dionysos a descoperit-o pe frumoasa fecioara Ariadna pe insula Naxos din Marea Egee, unde fostul ei iubit Tezeu o abandonase. Dionysos s-a indragostit imediat si s-au casatorit rapid. Apoi au avut mai multi copii impreuna. Numele copiilor lor erau Oenopion, Thoas, Staphylos si Peparethus.
S-a intors la Muntele Olimp
In cele din urma, ratacirile lui Dionysos pe Pamant s-au incheiat si s-a urcat pe Muntele Olimp, unde a devenit unul dintre cei doisprezece mari olimpici. Chiar si Hera, marele lui dusman, l-a acceptat in cele din urma pe Dionysos ca zeu. Odata stabilit acolo, Dionysus si-a folosit puterile pentru a-si chema mama inapoi din lumea interlopa pentru a locui cu el pe Muntele Olimp, sub noul nume de Thyone.
In mitologia romana, Dionysos a devenit Bacchus
Romanii l-au schimbat pe Dionysos in personajul lui Bacchus, care era si zeul vinului si al veseliei. La fel ca grecii, romanii il asociau pe Bacchus cu petreceri salbatice si el este adesea infatisat intr-o stare de ebrietate in timp ce tine in mana un pahar de vin. Bacchus a inspirat chiar cultul roman al Bacanalei, o serie de festivaluri zgomotoase si rebele pline de muzica, vin si rasfat hedonist. Din aceasta sursa a aparut cuvantul de astazi „Bacchanalean”, care descrie o petrecere sau o sarbatoare betiva.
De Rosie LessoMA Contemporary Art Theory, BA Fine ArtRosie este un scriitor si artist care contribuie cu sediul in Scotia. Ea a scris pentru o gama larga de organizatii de arta, inclusiv Tate Modern, The National Galleries of Scotland, Art Monthly si Scottish Art News, cu accent pe arta moderna si contemporana. Ea detine un master in teoria artei contemporane la Universitatea din Edinburgh si o licenta in arte plastice la Edinburgh College of Art. Anterior, ea a lucrat atat in roluri curatoriale, cat si educationale, descoperind cum povestile si istoria ne pot imbogati cu adevarat experienta de arta.