Cand parcurgeti fluxurile de retele sociale, faceti clic pe vreo reclama politica vizata? Oamenii de stiinta de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) ofera informatii despre eficienta microtargeting-ului politic si modul in care aceasta afecteaza opinia publica. Rezultatele arata ca microdirectionarea, atunci cand este facuta corect, poate depasi semnificativ strategiile traditionale de campanie universale, atunci cand vine vorba de puterea de persuasiune.
In mod interesant, directionarea mesajelor pe baza caracteristicilor multiple ale alegatorilor nu a adaugat intotdeauna un avantaj. Eficacitatea a variat, de asemenea, in functie de problema politica in cauza.
Imaginati-va ca primiti o reclama politica care se refera direct la preocuparile dvs. – sa zicem, despre scolile locale sau asistenta medicala. Asta este microtargeting la locul de munca. Utilizeaza analiza datelor pentru a intelege preferintele alegatorilor si pentru a personaliza mesajele care rezoneaza personal.
Pe masura ce campaniile politice continua sa imbratiseze strategiile digitale, echilibrarea eficientei microtargetingului cu considerentele etice devine cruciala. Cercetatorii au folosit tehnici avansate de invatare automata pentru a prezice care reclame politice ar fi cele mai eficiente pentru diferiti indivizi, in functie de inclinatiile lor politice si demografiile sociale.
Folosind platforma de sondaje online Lucid, autorii au efectuat experimente de sondaj cu peste 23.000 de participanti. Ei au creat campanii bazate pe probleme axate pe Legea privind cetatenia americana din 2021 si pe venitul de baza universal, repartizand aleatoriu participantii in grupuri de control sau de tratament. Grupurile de tratament au vizionat reclame video menite sa influenteze opiniile cu privire la politicile respective.
Rezultatele arata ca microdirectionarea, atunci cand este facuta corect, poate depasi semnificativ strategiile traditionale de campanie universale, atunci cand vine vorba de puterea de persuasiune. (© Christine Glade – stock.adobe.com)
A doua faza a studiului a implicat peste 5.000 de participanti, testand diferite strategii de campanie. Cercetatorii au evaluat eficienta microtargeting-ului comparand mesajul cu cele mai bune performante din prima faza, un anunt selectat aleatoriu si un anunt directionat bazat pe invatarea automata. Complexitatea procesului de directionare, variind de la una la patru caracteristici personale, a fost, de asemenea, variata.
Descoperirile indica faptul ca directionarea bazata pe un singur atribut a depasit alte tactici, dar reclamele microdirectionate folosind caracteristici ale alegatorilor multipli nu au oferit avantaje suplimentare. Studiul isi propune sa contribuie la dezbaterile in curs despre microtargeting in campaniile politice din SUA, oferind o evaluare riguroasa a impactului potential al acestuia.
„Intr-un context traditional de mesagerie in care aveti o problema de care incercati sa convingeti oamenii, am descoperit ca directionarea a avut un avantaj substantial de persuasiune”, spune coautorul studiului, David Rand, intr-un comunicat de presa.
In timp ce rezultatele sugereaza ca tintirea poate fi o strategie persuasiva, studiul subliniaza, de asemenea, limitarile microtargeting-ului in politica. Spre deosebire de publicitatea de afaceri, generarea de date fiabile pentru tintirea si optimizarea politica este o provocare din cauza dificultatii de a obtine informatii despre atitudinile si deciziile alegatorilor. Cercetatorii subliniaza importanta intelegerii cand si in ce contexte microtargeting-ul poate fi eficient.
Rand subliniaza ca directionarea este adesea o idee buna in publicitatea politica, dar avertizeaza sa nu o consideri ca control mintal. Studiul incurajeaza o intelegere nuantata a rolului microtargetingului in politica si a limitarilor sale in afara contextului experimental.
Cercetarea a fost realizata independent si ofera informatii valoroase pentru campaniile politice si discutiile despre promisiunile si pericolele microtargetingului. Concluziile studiului ofera o cale de mijloc, evidentiind avantajele tintirii in timp ce elimina notiunea de influenta coplesitoare.