Se poate spune ca trasaturile de personalitate care apar frecvent in combinatie constituie tipuri de personalitate. Sa vedem de unde provin diferitele tipuri de personalitate si sa vedem exemple de tipuri de personalitate

Capacitatea noastra de a privi o situatie noua si de a sti cum vom reactiona noi sau cineva pe care-l cunoastem la ea, indica capacitatea noastra de a recunoaste ca personalitatile oamenilor sunt consecvente in diferite contexte. Mai mult decat atat – se pare ca exista tipuri de personalitate pe care le putem identifica in mod fiabil si pe care ne putem baza pentru a ne comporta in anumite moduri. Care sunt aceste tipuri? De unde vin ei? Si ce ne spune cercetarile psihologice despre tipurile de personalitate? Sa aruncam o privire.​

Care sunt tipurile de personalitate? (O definitie)

Personalitatile sunt colectii de trasaturi care determina modul in care fiecare individ isi intelege experientele si se comporta (Asendorpf, 2002). Cand putem recunoaste ca anumiti oameni pot fi grupati impreuna, pe baza impartasirii unor trasaturi de personalitate, numim acest tip de personalitate (Asendorpf, 2002).
 
Pentru o lunga perioada de timp, cercetarile psihologice au fost mai ales interesate de intelegerea componentelor personalitatii (Laursen & Hoff, 2006). Gandirea a fost ca, daca stim care sunt toate piesele care merg impreuna pentru a alcatui toate personalitatile, atunci putem trage, teoretic, concluzii despre modul in care oamenii se vor comporta in functie de trasaturile pe care le au sau nu. Cu toate acestea, mai recent, psihologii au devenit mai interesati de ceea ce se numeste o perspectiva centrata pe persoana: ce inseamna pentru o anumita persoana faptul ca are o anumita grupare de trasaturi de personalitate?
 
Se pare ca o combinatie a ambelor abordari este importanta. De exemplu, este cu siguranta o informatie utila sa stii ca cineva este foarte extrovertit sau introvertit. Cu toate acestea, combinatia trasaturilor lor va face mai usor sa prezici lucruri despre ei. Doi oameni cu un nivel ridicat de extroversie pot dori lucruri diferite, in functie de cat de sus sunt in alta trasatura de personalitate, cum ar fi deschiderea catre experienta. O persoana cu ambele trasaturi ar putea deveni cel mai entuziasmata sa incerce o activitate noua, in timp ce o persoana cu extraversiune, dar cu o deschidere scazuta ar putea prefera cu tarie sa faca o activitate familiara cu prietenii lor decat sa incerce ceva nou.

De ce sunt importante tipurile de personalitate?

Exista multe motive pentru care identificarea tipurilor de personalitate poate fi importanta, desi psihologii sunt impartiti cu privire la cat de semnificative sunt aceste eforturi (Donnellan & Robins, 2010). Unele motive generale pentru care a avea tipuri de personalitate este utila includ posibilitatea de a ne organiza informatiile despre alte persoane; a fi capabil sa stie rapid la ce sa se astepte de la ceilalti; sa vad oamenii ca entitati complexe, mai degraba decat doar grupuri de trasaturi; si avand un cadru simplu care poate ghida mai multe cercetari (Donnellan & Robins, 2010).

Stiu ca sa ma gandesc la oameni in ceea ce priveste tipurile lor de personalitate Eneagrama mi-a fost de mare ajutor. Cand cunosc tipul de Eneagrama (acesta este un sistem de personalitati in care te identifici care tip de personalitate ti se potriveste cel mai bine) pe care si l-a atribuit un prieten, stiu multe despre ce isi doresc de la lume si care sunt punctele forte si punctele slabe ale lui. fi. Cunoasterea propriului meu tip de Eneagrama ma ajuta sa-mi amintesc ca am propriile mele tendinte – atat utile, cat si inutile – care se bazeaza pe personalitatea mea.

Pe partea mai orientata spre cercetare, psihologii s-au intrebat daca clasificarea oamenilor in tipuri ofera informatii mai utile decat doar observarea care sunt trasaturile lor diferite. Exista unele dovezi care sugereaza ca a avea tipuri de personalitate ne ofera informatii suplimentare. De exemplu, unele studii care au clasificat oamenii in tipuri de personalitate cand erau copii – de la patru pana la sase ani – au aratat ca tipurile lor de personalitate erau legate de diferitele rezultate pe care le-au experimentat ca adulti tineri (Asendorpf & Denissen, 2006; Hart). et al., 2003). De asemenea, s-au facut cercetari pentru a vedea care combinatii de trasaturi de personalitate sunt cele mai utile si cel mai putin utile pentru a face fata provocarilor de sanatate mintala (Vollrath & Torgersen, 2000). De fapt, cercetari de acest fel au aratat ca diferite tipuri de personalitate prezinta modele diferite de gandire si comportament si chiar procese biologice diferite (Hart et al., 2005). Cu alte cuvinte, cunoasterea tipurilor de personalitate ne poate ajuta sa facem predictii despre bunastarea oamenilor

Tipuri de personalitate in psihologie

Psihologii au incercat de multe ori sa grupeze oamenii in tipuri de personalitate; aici, voi impartasi cercetarile despre cele mai populare grupari de tipuri de personalitate. Prima grupare pe care o voi discuta este in trei tipuri de personalitate: rezistenti, supracontrolori si subcontrolori (Donnellan & Robins, 2010). Credeti sau nu, aceste tipuri de personalitate au fost identificate in multe culturi si multe grupe de varsta, chiar si copii de pana la trei ani (Caspi, 1998).
 
Oamenii rezistenti au un nivel ridicat de extraversie si constiinciozitate si au un nivel scazut de nevrotism. Ei tind sa fie flexibili, productivi, sa experimenteze putine emotii negative si rareori intra in conflicte serioase cu ceilalti. Oamenii care imi vin usor in minte cand ma gandesc la acest tip de personalitate sunt oamenii pe care toata lumea ii plac, pe care toata lumea isi doreste ca prieten. Sunt prietenosi, intelepti si capabili sa faca fata esecurilor sau schimbarilor neasteptate fara a se supara prea mult. Acestia saluta interactiunea sociala si sunt in general stabili din punct de vedere emotional.
 
In schimb, supracontrolerii sunt oameni care sunt mai introvertiti, mai autocontrolati si susceptibili sa experimenteze o multime de emotii negative (cu alte cuvinte, au un nivel ridicat de nevrotism). Au tendinta de a se indoi mai mult de ei insisi si au tendinta de a-si intoarce emotiile negative in interior. Ei sunt mai predispusi sa devina deprimati sau sa fie anxiosi decat celelalte doua tipuri de personalitate. Ei pot fi foarte productivi la scoala sau la serviciu, dar au tendinta de a experimenta mult stres legat de aceste aspecte ale vietii lor. Daca te poti gandi la cineva din viata ta care pare foarte tensionat din fire sau care se supara cu usurinta de evenimentele din viata lor, ar putea fi un supracontroler.
 
In cele din urma, subcontrolerii sunt oameni foarte impulsivi si mai susceptibili de a fi agresivi. S-ar putea sa nu se descurce la fel de bine la scoala sau la serviciu, in parte pentru ca impulsivitatea lor duce la greseli si le afecteaza performanta. Este mai probabil sa aiba probleme cu legea si sa aiba mai multe conflicte interpersonale decat alti oameni. Acest lucru se datoreaza faptului ca au trasaturi de personalitate scazute de agreabilitate si constiinciozitate (Schnabel et al., 2002).
 
4 tipuri de personalitate
In timp ce aceste trei tipuri de personalitate au fost studiate in mod constant si s-au constatat ca exista in multe esantioane diferite (Donnellan & Robins, 2010; Schnabel si colab., 2002), au existat multe alte incercari de a clasifica oamenii in tipuri de personalitate. De exemplu, Gerlach si colegii (2018) au analizat trasaturile de personalitate ale peste un milion de oameni, constatand ca exista patru tipuri diferite si ca nivelurile lor de nevrotism si extraversie au fost cele mai importante trasaturi pentru clasificare. Un grup pe care l-au numit tipul „medie”, deoarece scorurile lor la toate masurile erau apropiate de medie. Un alt grup pe care l-au numit „modelul de urmat”; toti acesti oameni aveau un nivel scazut de nevroticism si un nivel ridicat de constiinciozitate, deschidere, agreabilitate si extraversie – un fel ca rezistentii din tipologia anterioara de personalitate. Ultimele doua grupuri le-au numit „autocentrate” si „rezervate” si au observat asemanari intre aceste grupuri si subcontrolorii si, respectiv, supracontrolorii.
 
Asemanarile dintre aceste doua sisteme de personalitate, sau tipologii de personalitate, sugereaza ca, desi este posibil sa nu avem niciodata un sistem perfect de clasificare a tipurilor de personalitate, exista anumite modele pe care am putea sa le identificam in mod fiabil. Si asa cum vom vedea in urmatoarele doua sectiuni, exista un motiv probabil pentru care aceste grupari se produc.

Teorii asupra tipurilor de personalitate

Fundamentul teoretic din spatele majoritatii tipologiilor de personalitate este Modelul Cinci Factori sau Modelul Big Five Personality (Costa & McCrae, 1992). In timp ce unele cercetari au incercat sa foloseasca alte modele de personalitate, nu pare sa functioneze la fel de bine ca Big Five (Ashton & Lee, 2009). Acest lucru are foarte mult sens pentru mine ca cercetator. Daca exista o teorie a personalitatii care functioneaza mai bine decat toate celelalte, se pare ca o tipologie de personalitate va avea cel mai mare succes daca se bazeaza pe aceasta teorie.

De unde provin tipurile de personalitate?

Personalitatea unei persoane este determinata de toate experientele pe care le-a avut in viata lor, precum si de genele lor (Barlow et al., 2014). De exemplu, stiu ca am mostenit o cantitate medie de deschidere catre experienta – mama mea are un nivel ridicat in aceasta trasatura, iar tatal meu este relativ scazut – dar stiu si ca experientele pe care le-am avut ca adult au crescut nivelurile acestei trasaturi in pe mine.

Acestea fiind spuse, experientele noastre cu figurile de atasament pe masura ce crestem pot fi cei mai puternici determinanti ai personalitatii noastre. Oamenii care dezvolta un stil de atasament sigur din cauza relatiilor lor timpurii tind sa fie clasificati ca rezistenti, in timp ce cei care sunt atasati in mod evitativ arata ca tipul subcontrolat, iar cei care sunt atasati cu anxietate arata ca tipul de personalitate supracontrolata (Cooper si colab., 1998). .​

Tipuri de personalitate: tulburari si simptome

Tulburarile de personalitate exista atunci cand trasaturile de personalitate ale oamenilor sunt atat de inflexibile si inutile incat provoaca mari suferinte sau lupte in viata lor (Widiger & Rojas, 2015). Conform Manualului de Diagnostic si Statistic (American Psychiatric Association, 2013), exista zece tulburari de personalitate distincte. Le voi rezuma aici in trei grupuri, pentru a le face mai usor de inteles:

Cluster A: impar sau excentric: Acest grup este caracterizat de credinte care variaza de la ciudat la total delirante. Persoanele cu aceste tulburari de personalitate sunt adesea paranoice, deoarece se tin foarte puternic de propriile convingeri, dar nimeni altcineva nu pare sa fie de acord cu ele. Aceste tulburari de personalitate impartasesc unele trasaturi cu tulburarea psihiatrica numita schizofrenie. Deoarece persoanele cu aceste tulburari de personalitate vad lumea atat de diferit fata de ceilalti, de multe ori le este greu sa se conecteze cu ceilalti.

Grupul B: exploziv din punct de vedere emotional si labil: acesti oameni se angajeaza intr-un comportament extrem de emotional, impulsiv si adesea autodistructiv. Le este foarte greu sa se regleze si, prin urmare, incearca sa-si manipuleze mediul pentru a recapata un sentiment de stabilitate. Persoanele cu tulburare de personalitate limita, tulburare de personalitate narcisica si tulburare de personalitate antisociala se incadreaza in aceasta categorie.

Grupul C: fricosi si anxiosi: acesti oameni evita experientele, adesea intr-un grad foarte debilitant, de care se tem ca nu le vor putea gestiona. Ei isi pot mentine viata extrem de organizata sau se pot baza foarte mult pe alti oameni. Un exemplu al acestui grup este tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva, care este diferita de tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC).​

Tipuri de personalitate: Tipul A, B, C si D