Cea mai mare parte a studiilor legate de cofeina si sanatate se refera, de fapt, la cafea. De aici si dificultatea de a stabili doar efectele cofeinei Aportul cotidian moderat de cofeina, pana la 300 mg sau echivalentul a trei cesti de cafea, nu poate pune nicio problema de sanatate, cu rezerva ca regimul alimentar, consumul de alcool, miscarea fizica sa fie echilibrate.

Cofeina este unul dintre ingredientii alimentari cei mai studiati, dar este departe de a-si fi dezvaluit toate secretele. De aceea vom incerca sa evidentiem efectele cofeinei asupra psihicului, dar si sa aflam, cu ajutorul specialistilor, daca are sau nu efecte negative asupra sanatatii si care sunt riscurile de expunere la maladii cardiovasculare, cancer. Ce este cofeina Este o metilxantina prezenta in multe vegetale, in boabele de cafea, in ciocolata, in frunzele de ceai, in castane. Cofeina intra in componenta multor bauturi si a diferitelor medicamente. Pesticid natural, cofeina protejeaza plantele de insecte si paraziti.

Continutul de cofeina la o ceasca de cafea de 150 ml este de 85 mg, de 60 mg la aceeasi cantitate de cafea solubila si de 3 mg la cafeaua decofeinizata. Un pliculet de fruze de ceai contine 30 mg de cofeina, ceaiul instant – 20 mg si cacaoa sau ciocolata calda – 20 mg. Un pahar de 200 ml de bautura gazoasa cofeinizata contine intre 20 si 60 mg de cofeina.

Statistici In Europa, adultii consuma in medie 200 mg de cofeina pe zi, provenita in principal din cafea si ceai, dar si din bauturi gazoase si energizante. Totodata, aceasta doza depinde in mod considerabil de obisnuinta diverselor populatii, astfel ca in tarile nordice se consuma foarte multa cafea, in Danemarca, Finlanda, Norvegia sau Suedia consumul mediu de cafea ajungand la 400 ml pe zi.

Copiii, adultii tineri si persoanele care nu beau cafea isi iau doza zilnica de cofeina din ceai sau bauturi gazoase cofeinizate. Potrivit Directivei 2002/67/CE a Comisei Europene, prezenta cofeinei in diverse produse trebuie sa fie specificata pe eticheta bauturilor gazoase si a celor energizante, dar nu si la cafea, ceai si alte produse derivate. Metabolismul si cofeina Cofeina ajunge in sange dupa 30-45 de minute de la ingestie, dupa care este metabolizata si mai apoi eliminata prin urina. “Durata de viatai a cofeinei in organism este de 4 ore (dar estimarile variaza intre doua si 10 ore).

Sarcina incetineste metabolismul cofeinei, ceea ce face ca aceasta sa ramana mai mult timp in organismul femeii gravide. Principala influenta a cofeinei asupra organismului uman este aceea de stimulent al sistemului nervos central, crescand atentia si capacitatea de concentrare, actionand asupra receptorilor adenozinei. Aceasta este o substanta chimica natural secretata de organismul uman, care actioneaza ca mesager in activitatea cerebrala, moduland starea de veghe si somn (este vorba, de fapt, de semnalul de oboseala).

Cofeina blocheaza unii receptori ai adenozinei in tesuturile nervoase si in principal din creier, mentinand organismul in stare de veghe. Gratie acestui mecanism, cofeina poate ameliora capacitatea de efort psihic si mental, alungand, pentru o vreme, oboseala. Inhibarea receptorilor adenozinei poate, de asemenea, sa favorizeze constrictia vaselor sangvine, indepartand migrenele si durerile de cap, ceea ce explica de ce cofeina intra in componenta a numeroase analgezice.

Sensibilitatea la cofeina

Difera considerabil de la persoana la persoana. Cercetatorii au descoperit recent o “gena a metabolismului lenti – persoanele care au aceasta gena elimina cofeina intr-un timp mai indelungat. Un studiu epidemiologic recent demonstreaza ca la persoanele purtatoare ale acestei gene consumul de cafea ar fi asociat unui risc major de infarct non-fatal, ceea ce ii face pe oamenii de stiinta sa creada ca in aceasta asociere un rol major l-ar putea avea cofeina. De aceea se recomanda ca femeile insarcinate si persoanele care sufera de unele maladii, precum si cele sensibile la cofeina sa incerce sa modereze consumul de cafea si alte alimente sau bauturi care contin aceasta substanta.

Problema legata de posibilele efecte ale cofeinei asupra sarcinii si fetusului in cazul in care se depaseste limita admisa pe zi ramane inca in dezbatere. Avand in vedere datele care atesta faptul ca aceasta substanta influenteaza metabolismul, este preferabil ca femeile insarcinate sa consume moderat cofeina, indiferent din ce sursa.

La copii, care in mod normal nu consuma nici ceai nici cafea, bauturile energizante, cola si alte bauturi gazoase care contin cofeina trebuie sa nu depaseasca zilnic pragul de 5,3 mg pe kilogram de masa corporala (160 mg cofeina pentru un copil de 10 ani cu o greutate de 30 kg). Nerespectarea acestui prag poate duce la schimbari de comportament, cum ar fi iritabilitatea, agitatia, nervozitatea si anxietatea.

De retinut! Studiile atesta faptul ca un consum de mai putin de 300 mg de cofeina pe zi nu ridica probleme de sanatate. Bune si rele… O doza de cofeina cuprinsa intre 100 si 600 mg accelereaza gandirea, activeaza spiritul de coordonare si agilitatea. In cantitate prea mare insa, poate produce agitatie si poate afecta motricitatea. O cantitate mai mare de 2.000 mg pe zi poate provoca insomnie, tremuraturi si accelerarea respiratiei. Aceste simptome apar uneori si la doze mai mici. Un consum regulat insa dezvolta toleranta la multe din aceste efecte. Cofeina stimuleaza, de asemenea, eliberarea de cortizon si adrenalina, ridica presiunea arteriala, accelerand ritmul cardiac, poate avea efecte diuretice, provoaca relaxarea bronhiilor si stimuleaza metabolismul.

Maladiile cardiovasculare

Timp de zeci de ani, cercetatorii au studiat efectele cofeinei asupra maladiilor cardiovasculare, considerand ca aceasta ar fi “vinovatai de cresterea presiunii arteriale, de aritmii si alte tulburari de ritm cardiac. Chiar daca un consum moderat de cofeina nu este, in general, asociat cu cresterea riscului de maladii cardiovasculare, este greu totusi sa se excluda o relatie intre cauza si efect in cazul unui consum ridicat. Daca, in plus, consumul exagerat de cofeina este insotit si de fumat, sedentarism, abuz de alcool si o hrana bogata in grasimi, aparitia maladiilor cardiovasculare este foarte probabila.

Presiunea arteriala

Chiar daca un timp indelungat s-a crezut ca aceasta substanta creste presiunea arteriala, studii recente clinice si biologice atesta faptul ca un consum moderat are chiar un efect benefic, regland-o. Chiar daca nu exista o concordanta de pareri la acest capitol, cresterea presiunii arteriale a fost observata destul de frecvent si la persoane care nu au consumat niciodata cofeina. Asadar, in absenta unor date stiintifice clare, persoanele hipertensive sunt sfatuite sa consume cofeina cu moderatie.

Colesterolul

Studii provenite in principal din tarile scandinave sustin ca persoanele care beau cafea in exces se pot confrunta cu o crestere a nivelului colesterolului rau (LDL), ceea ce constituie principalul factor de risc pentru maladiile cardiace. Acest efect pare a se limita insa la cafeaua fiarta in ibric, cea preparata la filtru sau cea solubila neavand asemenea influente negative.

Boli coronariene

Un important studiu realizat de cercetatorii americani pe un esantion de 120.000 de persoane, studiu care a durat 20 de ani, nu a permis sa se traga concluzia ferma ca un consum ridicat de cofeina (implicit cafea) ar creste riscul de boli coronariene, chiar si in cazul in care persoana ar bea sase cesti de cafea pe zi. Studii recente insa au aratat ca infarctul “usori, la unele persoane sensibile, poate fi provocat chiar si de numai o cafea pe zi. Mai multe studii arata insa ca un consum moderat de cofeina scade riscul de maladii coronariene tocmai datorita antioxidantilor prezenti in aceasta substanta.

Cancer

Nimic nu demonstreaza faptul ca a bea cafea sau ceai ar reprezenta un factor de risc in legatura cu unele forme de cancer. Ba dimpotriva, exista studii recente care arata ca aceasta ar avea un efect protector impotriva unor forme de cancer cum ar fi cel hepatic si colonorectal. Efecte benfice ‘ protector impotriva diabetului de tip 2 ‘ protector impotriva maladiei Parkinson ‘ protector impotriva bililor hepatice – ciroza, carcinom hepatocelular ‘ mentine functiile congnitive la varste inaintate.