Cand dobanda de politica monetara se plasa la 6,25%, seful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a spus ca daca ar fi in locul BNR ar mai asteptat cateva luni inainte de a reduce dobanda de politica monetara.
Acum insa, dupa patru „taieri” ale dobanzii-cheie, pana la 5,25%, Franks declara: „Am vazut prea putine dovezi ale unor efecte negative asupra inflatiei sau a ratei de schimb, ceea ce sugereaza ca acest drum pe care merge Banca Nationala e unul prudent si ca presiunile inflationiste raman sub control”
Avand in vedere complexitatea calcularii deficitului structural si faptul ca trebuie atins tinta pana la un moment bine delimitat in timp, nu era necesar ca inainte de reintregirea salariilor sa fie luate masuri care sa vizeze imbunatatirea mediului de afaceri?
Da, sunt dificutati in calcularea deficitului structural, dar tinta de sub 3% din PIB este in conformitate cu metodologia UE nu e pe structural, e pe performanta. Si suntem convinsi ca aceasta usoara relaxare nu va afecta tinta de sub 3%. Conditiile economice din Europa sunt slabe, deci este convenabil ca Romania sa dea putin spatiu suplimentar, sa nu ajusteze atat de repede, sa permita mai putina contractie a politicilor fiscale, care ar putea duce catre crestere economica.
Despre cum se folosesc resursele, asta e o problema pe care am lasat-o in cea mai mare parte la latitudinea autoritatilor romane. Avand in vedere spatiul fiscal limitat, autoritatile puteau sa aleaga, fie sa scada contributiile sociale, fie sa umble la prioritizarea cheltuielilor. Acest guvern a decis ca revenirea la nivelul anterior al salariilor este o prioritate, ca si rambursarea contributiilor pensionarilor. Sunt niste lucruri pe care noi le-am acceptat.
Va mentineti punctul de vedere exprimat cand dobanda de politica monetara se situa la 6,25% ca o eventuala taiere de dobanda e o masura pripita?
Am avut discutii indelungate si foarte productive cu Banca Nationala pe aceasta problema pe parcursul tuturor vizitelor noastre. Cred ca am convenit cu Banca Nationala ca o astfel de usurare a politicii monetare trebuie facuta gradual, pentru a vedea ca nu cresc presiunile inflationiste. Pana acum am vazut patru reduceri ale ratei dobanzii in ultimele luni, pana la un total de 100 de puncte de baza. Si am vazut prea putine dovezi ale unor efecte negative asupra inflatiei sau a ratei de schimb, ceea ce sugereaza ca acest drum pe care merge Banca Nationala e unul prudent si ca presiunile inflationiste raman sub control.
Asa ca nu vad o diferenta mare de opinii intre noi si Banca Nationala pe acest subiect. Acum poate ca momentul in timp are fi fost diferit de cel ales de BNR, dar e o Banca Nationala independenta si motivele sunt bine fundamentate.
Din cauza faptului ca Banca Nationala si Guvernul urmaresc obiective diferite, respectiv inflatia si cresterea economica, considerati ca masurile luate de cele doua institutii ar putea fi divergente?
Nu e obligatoriu ca politicile monetare si fiscale sa fie in contradictie. Ele pot functiona impreuna, pentru a duce atat la inflatie scazuta, cat si la crestere economica stabila. Au fost momente cand aceste politici n-au lucrat impreuna. De exemplu, in perioada 2007-2008, cand Banca Nationala incerca sa reduca presiunile inflationiste, in timp ce guvernul crestea deficitul si turna mai mul combustibil pe focul inflatiei. Nu a fost o situatie durabila si sustenabila.
Acum insa ne gasim intr-o situatie in care guvernul trebuie sa-si contracteze deficitul, in timp ce banca centrala relaxeaza politica pentru a asigura un buffer. Asta inseamna politici care lucreaza impreuna pentru a duce la crestere sustenabila si inflatie scazuta. Si sunt optimist va fi cazul si pe viitor.
