Germania este pe cale de a ceda si accepta, la insistenta colegilor din zona euro, dar si a Bancii Centrale Europene (BCE), majorarea temporara a “fondului de salvare” a UE, pentru a preveni posibilul efect de contagiune a crizei datoriilor suverane de la periferie catre celelate state ale Uniunii. Financial Times il citeaza pe comisarul pentru afaceri monetare al Uniunii, Olli rehn, care se declara optimist cu privire la rezultatul reuniunii ministrilor europeni de finante de la Copenhaga de vineri.
Potrivit unei surse oficiale, se pare ca statele din zona euro au ajuns la un consens in ceea ce priveste adoptarea unei solutii de mijloc, propusa chiar de Olli Rehn, prin care Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara va fi suplimentata cu 500 de miliarde de euro, jungand astfel la un nivel de 940 de miliarde. Din acestea 200 sunt deja acontate de Grecia, Irlanda si Portugalia, ceea ce face ca totalul disponibil sa se ridice la 740 de miliarde de euro.
Un document pregatitor al reuniunii de vineri subliniaza atractivitatea planului Rehn: suplimentarea fiind temporara si nu permanenta, nu va avea nevoie de votul Bundestag-ului.
Bloomberg prezinta si principalul motiv pentru care cancelarul Angela Merkel pare a ceda si accepta un fond de salavare de o valoare mai ridicata: posibilitatea ca Spania sa realimenteze temerile privind inflamarea crizei datoriilor suverane in zona euro. Premierul italian, Mario Monti, a avertizat ca greutatile intimpinate de Spania in tentativa sa de a-si cntrola executia bugetara sunt ingrijortoare. “Nu e nevoie de prea mult pentru a se recrea un risc de contagiune”, a declarat Monti, care tocmai a adoptat un proiect de lege menit a relaxa piata muncii. El a salutat efroturile similare ale Spaniei, insa i-a sfatuit pe colegii sai iberici sa se concentreze pe reducerea cheltuielilor bugetare. “Spania n-a acordat suficienta atentie executiilor bugetare”, a afirmat acesta.
Randamentele obligatiunilor cu maturitate la zece ani ale Spaniei s-au majorat pentru a treia saptamana consecutiva, dupa ce economistul sef al Citigroup Willem Buiter a avertizat ca statul iberic s-ar putea confrunta cu un risc considerabil de restructurare a datoriei publice. Randamentele obligatiunilor pe zece ani spaniole s-au majorat cu 19 puncte de baza, atingand un nivel de 5,39%, in timp ce randamentele instrumentelor similare de finantare italiene, s-au apreciaciat cu 20 de puncte de baza, pana la un nivel de 5,06%.
Wall Street Journal citeaza un raport al Congresului american care estimeaza valoarea totala a scutirilor oferite de Codul Fiscal american: o mie de miliarde de dolari anual, suma echivalenta cu intreg deficitul federal inregistrat intr-un an.
Ambele partide americane se afla intr-o cursa de avansare a unor propuneri de micsorare a deficitului. Democratii condusi de presedintele Obama ar dori eliminarea scutirilor acordate compaiilor petroliere si aeriene si micsorarea ratei marginale superioare a impozitului pe profit pentru companiile americane de la 35 la 28% pentru a nu-si mai exporta profiturile si slujbele in strainatate. Republicanii vor sa reduca ratele marginale superioare ale impozitul pe profit si a celui pe venit la 25% de la 35%.
Scutirile de plata impozitelor evidentiate de raport sunt cele oferite de angajor pentru asigurarile de sanatate ale angajatilor, in valoare de 164, 2 miliarde de dolari annual, sau cele pentru planurile de pensii, care ridica la 162,7 miliarde de dolari anual.
