Colesterolul poate fi benefic si, in acelasi timp, nefast pentru sanatate, de aceea este important sa stii ce este el si ce poti face pentru a-l mentine intre valori normale Probabil ca in ultimul timp ai auzit vorbindu-se destul de des despre colesterol, care a devenit un subiect de prima importanta in lumea medicala si nu numai. Oare de ce? Este bine-cunoscut faptul ca ucigasul mondial numarul 1 sunt bolile cardiovasculare: infarctul de miocard, ateroscleroza, accidentul vascular cerebral etc. Ei bine, nivelul ridicat de colesterol joaca un rol important in aparitia acestor afectiuni grave.

Ce este colesterolul

O substanta grasa care intra in compozitia membranelor tuturor celulelor din organism. De asemenea, colesterolul se gaseste si in circulatia sanguina. Este normal sa avem colesterol, caci el serveste la producerea membranelor celulare si a anumitor hormoni si participa la unele functii ale organismului. Numai ca un nivel prea mare de colesterol reprezinta un risc major de aparitie a bolilor de inima si a afectiunilor vasculare.

O parte (20-30%) din cantitatea de colesterol pe care fiecare dintre noi o avem provine din alimentatie (carne, oua, unt, branza, lapte integral etc.), iar cealalta parte este fabricata chiar de organism, la nivelul ficatului. Alimentele bogate in grasimi saturate stimuleaza producerea in organism a unei cantitati mai mari de colesterol.

Cantitatea de colesterol pe care o produce organismul fiecaruia depinde de mai multi factori: ereditate, unele afectiuni (de exemplu diabet, tulburari in activitatea tiroidei), tipul de alimentatie (mai mult sau mai putin bogata in grasimi), tratamente medicamentoase.

Exista colesterol “buni si colesterol “rau“

Colesterolul, cat si alte grasimi, nu pot fi dizolvate in sange. Ele sunt transportate de la si catre celule de lipoproteine, care sunt de doua feluri: lipoproteine cu densitate mica (LDL), cunoscute si sub numele de colesterol “raui si lipoproteine cu densitate mare (HDL), colesterolul “buni. De ce unele lipoproteine sunt rele si altele bune?

Iata explicatia: LDL, cele care transporta colesterolul la celule, favorizeaza depunerea grasimilor pe peretii arterelor, conducand la formarea placilor de aterom. Lipoproteinele HDL, dimpotriva, transporta surplusul de colesterol din celule si sange si il readuc la ficat, pentru a fi eliminat din organism.

Valorile normale

Valoarea normala a colesterolului total se situeaza intre 150-200 mg/dL. Valorile cuprinse intre 200 si 239 mg/dL nu sunt chiar alarmante, dar nici nu te pun la adapost. O valoare de peste 240 mg/dL reprezinta un risc marit de aparitie a afectiunilor cardiovasculare: un risc de doua ori mai mare decat al persoanelor care au valori normale ale colesterolului. Se estimeaza ca peste jumatate din populatie are valori crescute ale colesterolului.

Specialistii recomanda persoanelor care au valori normale ale colesterolului sa isi masoare colesterolul cel putin o data la 5 ani, dar insista ca barbatii de peste 45 de ani si femeile de peste 55 de ani sa-si faca analizele mai des, o data la 1-2 ani. Atentie, insa! Nu este importanta doar valoarea colesterolului total. Pentru a evalua riscul unui atac de cord se masoara nivelul colesterolului HDL si a colesterolului LDL din sange. Nivelul optim al colesterolului LDL se situeaza sub valoarea de 130 mg/dL.

O valoare mai mare de 160 mg/dL reflecta un risc marit de a suferi de o boala de inima. In ce priveste colesterolul HDL (cel “buni), situatia este diferita: cu cat valoarea HDL este mai mare, cu atat mai scazut este riscul aparitiei unei afectiuni coronariene. Asadar, un nivel al HDL mai mic de 40 mg/dL sporeste riscul instalarii unei boli cardiovasculare. Nu uita! Chiar daca nivelul colesterolului tau se situeaza intre valori normale nu inseamna ca poti consuma la discretie alimente bogate in grasimi. Pentru a te feri de bolile cardiovasculare este intelept sa adopti o dieta echilibrata si sa faci multa miscare.

Special pentru femei

Ca regula, femeile au un nivel mai mare de colesterol HDL decat barbatii, gratie estrogenilor. Asa stand lucrurile, pana la instalarea menopauzei, cand secretia de estrogeni scade, femeile sunt mai protejate de afectiunile cardiovasculare decat partenerii lor de sex opus.

E bine sa stii:

• Folosind margarina in loc de unt poti scadea colesterolul? Nu. Atat margarina, cat si untul contin grasimi, asa incat trebuie consumate cu moderatie. Din punct de vedere alimentar, factorul major care contribuie la cresterea colesterolului sunt alimentele bogate in grasimi saturate. Doar reducand consumul acestora putem mentine nivelul colesterolului intre valori normale.
• Oamenii slabi nu trebuie sa-si faca masoare colesterolul. Fals. Persoanele cu surplus de greutate au, intr-adevar, sanse mai mari sa aiba un nivel crescut de colesterol, din cauza consumului mare de alimente grase. Dar si persoanele slabe trebuie sa-si controleze nivelul colesterolului, pentru ca nimeni nu poate manca orice si oricat vrea fara sa nu suporte consecintele. Chiar daca ai o greutate normala sau aproape de cea normala si nu te ingrasi oricat ai manca, asta nu inseamna ca nu poti avea hipercolesterolemie.

Modifica alimentatia!

Pentru a reduce nivelul colesterolului se impune sa-ti modifici alimentatia si stilul de viata. Alege doar alimente care contin cantitati mici de grasimi saturate, scapa de kilogramele in plus si fa regulat exercitii fizice (cel putin 30 de minute pe zi). Unele persoane au nevoie si de un tratament medicamentos, in cazul in care modificarea dietei nu conduce la rezultatele dorite. Chiar daca vei urma un tratament, este obligatoriu sa-ti supraveghezi cu atentie alimentatia si sa respecti cu strictete recomandarile medicului.

Iata cateva sfaturi:

• Grasimile saturate sunt cele mai periculoase si trebuie reduse cat mai mult posibil din alimentatie. Unde le gasim? In majoritatea produselor de origine animala (carne de vita, de porc, de pui, unt, smantana, lapte, branza si alte produse lactate obtinute din lapte integral). Si grasimile hidrogenate, care se gasesc in special in margarine, contribuie la cresterea colesterolului din sange. Foloseste astfel de alimente doar daca nu contin mai mult de 2 grame de grasimi saturate la 30-40 grame produs.
• In loc de unt poti folosi margarina, dar preferabil din cea lichida sau la tub, care contine mai putine grasimi hidrogenate.
• Incearca sa inlocuiesti grasimile saturate cu cele nesaturate, care nu sunt periculoase si care, mai mult, ajuta la scaderea colesterolului. Acestea se gasesc in principal in uleiurile obtinute din plante: sofran, susan, floarea-soarelui, porumb, soia, masline, avocado, dar si in nuci, alune si seminte. Dar cel mai bine este sa consumi grasimile, oricare ar fi ele, cu moderatie.
• Consuma cat mai rar cartofi prajiti, gogosi, prajituri, biscuiti, carne grasa, mezeluri, smantana, cascaval.
• Include in alimentatie cat mai multe fructe si legume, cereale integrale si peste (cel putin de doua ori pe saptamana). Alege carnea macra in locul celei grase, precum si pui fara piele si gateste-le fara sa adaugi grasimi saturate.
• Cumpara lapte si produse lactate cu continut mic de grasimi (maximum 1%). In loc de smantana (de exemplu, la ciorba sau sosuri) foloseste iaurt natural degresat.
• Renunta la bauturile racoritoare cu adaos de zahar si limiteaza consumul de dulciuri.
• Foloseste cat mai putina sare la prepararea mancarii: prea multa sare poate favoriza instalarea hipertensiunii arteriale.
• Nu manca mai mult de doua galbenusuri de ou pe saptamana. Un galbenus contine in jur de 213 mg de colesterol, ceea ce inseamna foarte mult, dat fiind ca necesarul zilnic de colesterol este limitat la 300 mg. Poti manca un ou pe zi doar daca restul meniului este sarac in colesterol.

Remedii cu efect de reducere a colesterolului

Infuzie (o lingurita de planta la o cana, doua-trei cani/zi) de anghinare, mesteacan, patlagina, papadie, coacaz negru, ghimpe, maces, paducel, papadie, plop negru, salvie, nuc, traista-ciobanului. Se consuma laptisor de matca, polen, tinctura de propolis, miere de albine din floarea-soarelui, ceai verde, ghimbir, drojdie bere, tarate de grau. Se amesteca tincturi de rostopasca, mesteacan si anghinare in cantitati egale si se iau cate 30 de picaturi pe zi, timp de 30 zile. Se recomanda consumul de salata verde, lamaie, uleiuri crude presate la rece, usturoi (cate doua-trei catei pe zi), ceapa, ridichi, cartofi, migdale, polen, avocado, migdale, otet de mere cu miere. Exercitiile fizice contribuie in mod esential la scaderea colesterolului.

Cat colesterol contin alimentele?

Fructele, legumele si cerealele nu contin colesterol sau contin cantitati foarte mici (unele dintre acestea). Cele mai multe dintre aceste alimente sunt surse de fibre, carbohidrati si vitamine. Specialistii nutritionisti afirma ca unele fibre solubile, cum sunt pectinele si cele din tarate de ovaz, pot reduce nivelul colesterolului total si al colesterolului “raui, LDL. Avem nevoie de 25-30 g de fibre pe zi. Pentru a-ti calcula cantitatea de colesterol pe care o furnizezi zilnic organismului din alimentatie iti oferim cateva exemple. Iti reamintim ca necesarul zilnic de colesterol se situeaza intre 200 si 400 mg, in functie de cat de activa esti.

Colesterolul este exprimat in mg per 100 g de aliment: * paine: 1 mg; * macaroane cu branza: 17 mg; * unt: 260 mg; * margarina: intre 0 si 5 mg; * peste: cod – 40 mg; crab – 65 mg; homar – 70mg; somon in conserva – 90 mg; sardine in conserva – 80 mg; midii – 55 mg; stridii crude – 40 mg; ton in ulei – 90 mg; * carne de vita gatita: 80 mg; * pui: fiert – 90 mg; prajit – 100 mg; * rata: 160 mg; * miel: 110 mg; * porc: 110 mg; * curcan prajit: 80 mg; * branza camembert: 70 mg; * branza cedar: 70 mg; * branza de vaci: 15 mg; * smantana: 100 mg; * parmezan: 90 mg; * lapte de vaca integral: 10 mg; * lapte condensat: 35 mg; * iaurt degresat cu fructe: 5 mg; * inghetata: 45 mg; * ciocolata cu lapte: 90 mg;