Angajamentul este continut in ultima scrisoare de intentie convenita de Guvern cu FMI.
„Vom face in asa fel incat atat legislatia, cat si aranjamentele institutionale legate de institutia de reglementare unificata a sectorului financiar nebancar, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF), sa fie supuse consultarilor cuvenite inainte de implementare, iar membrii Consiliului ASF sa fie numiti exclusiv pe baza competentelor si calificarii profesionale”, se arata in scrisoarea de intentie a Executivului, semnata cu FMI.
Pe 21 decembrie anul trecut a intrat in vigoare OUG 93/2012 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF).
Astfel, vor fi desfiintate Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), iar atributiile si personalul acestora vor fi preluate, pana cel tarziu in luna martie 2013, de catre ASF.
Guvernul a motivat caracterul de urgenta al actului normativ invocand disfunctionalitatile constatate, mai ales in ultima perioada, in activitatea desfasurata in sectorul pietei de capital si cel al asigurarilor, care impun „adoptarea unor masuri de ordin legislativ pentru asigurarea eficientizarii activitatii de supraveghere sectoriala”.
In plus, arata Guvernul, „modelul dominant in Uniunea Europeana este cel al autoritatii de supraveghere unice a sectorului financiar (nebancar – n.r.), 15 state membre avand in prezent aceasta structura de supraveghere: Cehia, Danemarca, Estonia, Germania, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Austria, Polonia, Slovacia, Finlanda, Suedia si Marea Britanie”.
Miza enorma, financiara si politica
Nu doar in Romania institutiile de supraveghere a sectorului financiar constituie nuclee extrem de concentrate de putere si bani. Ele pot influenta decisiv (pozitiv sau negativ) afacerile jucatorilor din industriile respective, atat prin reglementarile pe care le emit, cat si prin faptul ca au prerogativa de a aproba sau respinge numirile in functii de conducere la companiile supravegheate, planurile de afaceri ale acestora si fuziunile si achizitiile din domeniu, precum si de a dicta sanctiuni, amenzi si interdictii. Pe langa asta, ele pot influenta indirect si activitatea companiilor din alte sectoare ale economiei, care isi doresc sa atraga investitiile firmelor reglementate de ele.
In plus, potrivit legislatiei din intreaga UE, aceste institutii se bucura de o foarte larga autonomie in deciziile pe care le iau, inclusiv cu privire la formele de autoorganizare, precum si la salarii si alte forme de beneficii acordate personalului, dar si in privinta taxelor impuse entitatilor supravegheate, ca sursa de „autofinantare”. In acest fel, ele (laolalta cu industriile respective) capata adesea caracterul de „stat in stat”.
Tocmai de aceea, in Romania, numirea structurilor de conducere ale institutiilor de supraveghere financiara, care cade in sarcina Parlamentului, a fost intotdeauna o batalie extrem de aspra. Asta pentru ca partidele vor cu tot dinadinsul sa reuseasca sa-si impuna acolo oameni agreati, aceasta fiind singura forma in care pot influenta activitatea supraveghetorilor financiari si a companiilor aflate sub jurisdictia lor, care deruleaza afaceri si gestioneaza active de miliarde de euro.
Miza subiectului (bani si influenta) se tripleaza, practic, atunci cand vine vorba despre o „supraentitate” care sa supravegheze centralizat toate cele trei sectoare financiare nebancare: asigurari, pensii private, piata de capital. Potrivit proiectului de OUG publicat de Guvern, ASF ar urma sa fie condusa de un Consiliu format din 15 membri, numiti de Parlament, din care un presedinte si trei vicepresedinti. Asta in conditiile in care acelasi document stipuleaza ca ASF ar urma sa preia „numarul de posturi si personalul CNVM, CSA si CSSPP, cu mentinerea tuturor drepturilor avute la data preluarii, inclusiv cele salariale”.
