Piramidele sunt sinonime cu istoria Egiptului, construite cu mii de ani in urma ca morminte. Forma piramidei avea semnificatie religioasa. In Egiptul foarte antic, peste un mormant se punea o movila, pentru a reprezenta movila creatiei de la care a inceput viata, ajutand astfel defunctul sa renaasca. De-a lungul a mii de ani, aceste movile au devenit mult mai mari si mult mai elaborate. Forma piramidei a fost vazuta ca seamana cu razele soarelui, conectandu-se astfel la zeul soarelui, Ra, iar piramidele in trepte pentru regi se credea ca ofera o cale spre cer.
Desigur, cele mai cunoscute piramide supravietuitoare din aceste vremuri stravechi se afla pe Platoul Giza din Cairo Mare. Cei „trei giganti muti”, asa cum ii descriu in Cantecul Nilului , sunt vizibili pe kilometri in jur: „rusini si ingrozitor de abrupte, se ridica maiestuos pe cer ca niste fantome gigantice, umbrele lor ascutite pe nisip”.
Piramidele din Giza au fost construite in timpul celei de-a patra dinastii a Vechiului Regat (2613–2494 i.Hr.) pentru Khufu, Khafre si Menkaure. Khufu este cea mai mare piramida a Egiptului antic, cu o inaltime de 146,5 metri, iar timp de aproximativ 3.800 de ani a fost cea mai inalta structura realizata de oameni din lume. A fost cea mai veche dintre cele sapte minuni ale lumii antice si este singura care a rezistat in mare parte intacta. Ceea ce vedem astazi despre piramida este de fapt structura de baza; cand a fost construit, avea „pietre de carcasa” din calcar alb foarte lustruit, care conferea o suprafata exterioara neteda.
In interiorul piramidelor din Giza, pasajele duc catre camere, cele mai importante fiind camerele funerare. In piramida lui Khufu – cunoscuta sub numele de Marea Piramida – un sarcofag de granit rosu a fost construit in camera de inmormantare exact pe axa centrala a piramidei. In piramida lui Khafre, sarcofagul este din granit negru.
Aceste piramide au fost o isprava nu numai de inginerie, ci si de munca. In cazul Marii Piramide, istoricul grec antic Herodot a scris ca a fost nevoie de 100.000 de muncitori 20 de ani pentru a finaliza structura; un alt istoric grec antic, Diodorus Siculus, si scriitorul roman Pliniu cel Batran au considerat ca era mai degraba 360.000 de muncitori. Grecii credeau ca acei muncitori erau in principal sclavi, dar pe baza sapaturilor recente ale taberelor de muncitori din apropiere, arheologii cred acum ca muncitorii erau muncitori calificati care castigau un salariu.
De asemenea, fac parte din complexul piramidal din Giza templele, piramidele mai mici – precum cea care adaposteste mormantul reginei Khentkaus – gropi de barci solare si, bineinteles, faimosul Sfinx, care pazeste piramida lui Khufu (mai multe despre asta in articolul meu de pe blog saptamana viitoare).
Nu exista nici un loc ca complexul piramidei din Giza, impregnat cu un sentiment atat de puternic al misterului si istoriei. Piramidele vegheaza asupra Cairoului si a pamantului inconjurator si, oriunde te-ai afla in apropiere, privirea ta este atrasa de aceste santinele impunatoare si tacute. Asa este si in romanul meu Cantecul Nilului : piramidele vegheaza asupra Aida si Phares in timp ce isi impartasesc primul lor sarut in desert si sunt martorii propunerii de casatorie a lui Phares:
O mica adiere a ratacit neincetat peste dune, soptind promisiuni slabe despre bucuria unei vieti alaturi de Phares… cu el stand acolo mandru si puternic ca un zeu egiptean. Tentatia era coplesitoare. Noaptea linistita, frumusetea desertului luminat de stele, linistea si prezenta de rau augur a acelor mari giganti muti starnisera emotii ciudate in inima Aidei.