Boom-ul gazelor de sist din Statele Unite da semne de oboseala si saturatie, noteaza portalul Energy Report. Marile companii de petrol si gaze de peste Ocean s-au oprit din frenezia cumpararilor de terenuri destinate forajului prin fracturare hidraulica dupa resurse de hidrocarburi prinse in sisturi bituminoase.
De asemenea, multe companii revizuiesc drastic in minus valoarea contabila a concesiunilor de gaze de sist pe care le detin, ca urmare a prabusirii preturilor la gaze pe pietele internationale si a rezultatelor dezamagitoare consemnate la sondele noi forate, care in multe cazuri au dus la descoperirea de zacaminte a caror exploatare nu se justifica din punct de vedere economic.
Fenomenul ar putea dura ani in sir si pune in pericol perspectivele de crestere a productiei de hidrocarburi. Multe companii s-au imprumutat masiv in anii de boom ai gazelor de sist, 2009-2012, pentru a cumpara terenuri pentru foraj, iar acum, valoarea acestora, care a scazut in foarte multe cazuri sub pretul de achizitie, nu le permite sa le depuna ca garantii si nici sa le vanda pentru a obtine finantari pentru forarea de sonde.
Din aceasta cauza, deal-urile de vanzare-cumparare din sectorul energetic nord-american au consemnat in primul semestru din 2013 cea mai redusa valoare din 2004 incoace. Acestea au avut valoarea de 26 de miliarde de dolari, in scadere cu 52% comparativ cu intervalul similar din 2012 (54 de miliarde de dolari). Intre 2009 si 2012, valoarea totala a achizitiilor de terenuri cu zacaminte de petrol si gaze s-a ridicat la 461 de miliarde de dolari.
Isteria cumpararilor de terenuri pentru foraj a inceput in urma cu mai bine de un deceniu, odata cu perfectionarea tehnologiei de foraj prin fracturare hidraulica, care a permis majorarea dramatica a productiei de petrol si gaze din zacaminte neconventionale, inaccesibile pana atunci pentru exploatare. Goana dupa pamanturi s-a amplificat incepand cu 2004, odata cu descoperirea de noi campuri de gaze de sist in Dakota de Nord, Pennsylvania si Ohio, care i-a facut pe americani sa viseze cu ochii deschisi la independenta energetica.
Intrarea pe piata a multor companii de top straine a dus la supraproductie, pretul gazelor naturale atingand in 2012 un minim al ultimilor 10 ani, ceea ce i-a obligat pe multi jucatori sa revizuiasca masiv in scadere valoarea concesiunilor detinute. In plus, multe lucrari de explorare s-au finalizat cu esecuri, zacamintele descoperite dovedindu-se a fi prea sarace sau prea greu de exploatat pentru ca investitiile in productie sa fie rentabile.
De exemplu, Royal Dutch Shell a revizuit in scadere cu nu mai putin de 2 miliarde de dolari valoarea terenurilor sale petroliere si gazeifere din America de Nord. Compania a platit 6,7 miliarde de dolari pe acestea, din 2009 incoace. Luna trecuta, cei de la Royal Dutch Shell le-au comunicat investitorilor ca se asteapta ca lucrarile lor de explorare pentru petrol si gaze din America de Nord sa ramana pe pierdere pana cel putin anul viitor.
La randul lor, cei de la BHP Billiton au anuntat ca au revizuit in scadere valoarea concesiunilor lor de gaze de sist din statul Arkansas cu 2,8 miliarde de dolari si ca investitiile in explorare si cheltuielile de capital ale companiei vor scadea semnificativ in 2014, la circa 18 miliarde de dolari, urmand sa se reduca si dupa anul viitor.
Reevaluarea valorii terenurilor de foraj duce la o criza de finantare a activitatilor de foraj. Companiile incearca sa vanda aceste proprietati si sa utilizeze banii obtinuti pentru investitii in termimale de stocare si facilitati de procesare a gazelor naturale.
Firmele dependente de vanzarari de active pentru finantarea lucrarilor de foraj nu dispun de suficient cash pentru a-si finanta productia de petrol si gaze si nici nu mai sunt dispuse sa se imprumute in acest scop. Cele mai indatorate dintre acestea, care nu pot evita vanzarile, cum ar fi Chesapeake Energy, vor fi nevoite sa accepte preturi foarte mici de la cumparatori.
De exemplu, anul acesta doar trei tranzactii de acest tip au depasit valoarea de 1 miliard de dolari. Intr-una din ele, Chesapeake a vandut 50% din concesiunea sa petroliera din Mississippi Lime celor de la China Petrochemical Corp, pentru 1,02 miliarde de dolari.
Companiie straine care au intrat pe piata americana in ultimii ani nici nu mai au nevoie sa faca achizitii de terenuri, spun analistii, intrucat au obtinut deja ce doreau: surse de productie pe termen lung, marfuri denominate in dolari si tehnologia necesara pentru a extrage gaze de sist.
„Se vor multumi o buna perioada de timp cu ce au acum si nu vor face achizitii suplimentare decat cand vor considera ca a venit momentul potrivit”, spune Toshi Yoshida, expert in deal-uri petroliere internationale la casa de avocatura Meyer Brown.